Revista presei internaționale: Vizita urgentă a președintelui american Joe Biden în Israel
Presa internațională își îndreaptă azi atenția asupra anunțului-surpriză privind vizita urgentă a președintelui american Joe Biden în Israel. Este acesta oare un semnal că tensiunile din Orientul Mijlociu au ajuns într-un punct critic? – se întreabă publicațiile mondiale subliniind că deplasarea neprevăzută a liderului de la Casa Albă într-o zonă de război e foarte riscantă. Lidia Petrenco a urmărit ce scriu principalele ziare și vine cu detalii.
Președintele american Joe Biden va ajunge miercuri în Israel în încercarea de a aplana tensiunile crescânde din Orientul Mijlociu, transmite Washington Post. Publicația americană amintește că Israelul pregătește o ofensivă militară terestră împotriva trupelor Hamas din Fâșia Gaza, iar Biden și-a anunțat vizita la Tel Aviv la o zi după ce avertizase că reocuparea israeliană a enclavei palestiniene ar fi o mare greșeală. Washington Post notează că vizita liderului de la Casa Albă la Tel Aviv a fost precedată de turneul regional al secretarului american de stat Antony Blinken. El a vizitat Israelul și șase țări musulmane din Orientul Mijlociu, revenind ieri, la Tel Aviv, unde a avut o întâlnire de aproape opt ore cu reprezentanți conducerii Forțelor israeliene ale Apărării. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat pentru Washington Post că oficialii israelieni și americani au amenajat săli separate și au făcut schimb de documente. Potrivit publicației americane, cele două părți au negociat diferite modalități de a acorda sprijin umanitar și de a crea zone sigure pentru civilii palestinieni din Fâșia Gaza, zonă care continuă să fie supusă bombardamentelor israeliene. Între timp, 600.000 de persoane au fost strămutate din nordul Fâșiei Gaza, iar criza umanitară din regiune atinge cote critice, rezervele de hrană și apă fiind aproape epuizate, relatează Washington Post .
„Vizită cu risc sporit a lui Joe Biden în Israel”, titrează Le Monde. Ziarul francez atrage atenția că Administrația de la Washington nu obișnuiește să improvizeze turnee prezidențiale în străinătate, mai ales într-o zonă de război. ”Totuși, Joe Biden a hotărât să vină miercuri, 18 octombrie, într-o vizită vijelioasă în această țară, supusă încă atacurilor cu rachete ale grupării Hamas și pregătită să lanseze o invazie terestră în Fâșia Gaza”, scrie Le Monde. Ziarul subliniază că pe lângă riscurile sporite de securitate, care le vor da mari bătăi de cap serviciilor secrete responsabile de protecția sa, Joe Biden pune în joc credibilitatea Statelor Unite într-o perioadă de criză majoră care se poate transforma într-un conflict regional. Obiectivul său este dublu: să-i descurajeze pe ceilalți inamici ai Israelului - Iranul și Hezbollah-ul pro-iranian – și să intervină pentru soluționarea problemelor umanitare din Fâșia Gaza, constată Le Monde.
Iranul se pregătește pentru un conflict extins în Orientul Mijlociu. La această concluzie ajung ziariștii de la Bloomberg după ce ministrul iranian de Externe a declarat că extinderea războiului dintre Israel și Hamas devine din ce în ce mai inevitabilă. Acesta este un semnal că principalul susținător al grupării militante palestiniene se pregătește pentru un conflict mai larg, scrie Bloomberg. Publicația notează că șeful diplomației de la Teheran a mers săptămâna trecută într-un turneu în Orientul Mijlociu, întâlnindu-se cu liderii Hamas din Qatar și cu cei ai grupării Hezbollah din Liban. Ultima a purtat un război de o lună cu Israelul în 2006 și a avertizat că este gata să acționeze, amintește Bloomberg.
„Preocupările din Orientul Mijlociu domină piețele de valori din întreaga lume”, titrează Reuters. Acțiunile europene au rămas la același nivel deoarece perspectivele unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu au ținut investitorii pe margine, spun experții citați de agenția britanică de presă. Ce se va întâmpla în Orientul Mijlociu? – este principala întrebare care circulă la Bursa de Valori din Frankfurt și, probabil, la toate bursele din întreaga lume, spune analistul economic Robert Halver. Ceea ce se va întâmpla cu ofensiva terestră a israelienilor va avea impact asupra prețului petrolului, care rămâne un factor important pentru economia mondială. Dar există speranța că, spre deosebire de războiul Yom Kippur din 1973, acum sunt multe țări calme în Orientul Mijlociu, care vor cu disperare să evite o escaladare a conflictului dintre Israel și Hamas, deoarece asta ar avea un impact negativ asupra economiilor lor, susțin experții economici citați de Reuters.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a vrut să viziteze Israelul în semn de solidaritate după atacul Hamas, însă autoritățile de la Tel Aviv i-au spus că acum nu este momentul potrivit, relatează The Times of Israel. Publicația amintește că în urma atacului grupării Hamas, Zelenskyy și-a exprimat ferm solidaritatea cu Israelul și a afirmat că statul are dreptul incontestabil de a se apăra împotriva atacurilor teroriștilor palestinieni. Israelul și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru Ucraina de când a fost invadată de trupele ruse, dar nu a oferit asistență militară, provocând tensiuni diplomatice bilaterale, menționează The Times of Israel.
Problema Ucrainei a fost ignorată și de către candidații la alegerile parlamentare din Polonia, una dintre țările care sprijină cel mai mult Kievul în fața agresiunii ruse, transmite BBC. Jurnaliștii instituției britanice de presă consideră că lipsa mesajelor electorale legate de Ucraina reprezintă un semn clar că o eventuală schimbare a puterii în Polonia după alegeri, nu va schimba politica oficială a Varșoviei față de Kiev. ”Altceva este că încălzirea așteptată a relațiilor dintre Polonia și Uniunea Europeană ar putea afecta ipotetic relațiile dintre Varșovia și Kiev. Acestea vor deveni sistematice și mai previzibile, mai puțin dependente de factorul relațiilor personale dintre reprezentanții autorităților acestor țări”, notează BBC.
Jurnaliștii BBC atrag atenția și asupra incertitudinii privind crearea unei coaliții de guvernare după anunțul rezultatelor alegerilor parlamentare. ”Acestea pot fi descrise simplu. Pe primul loc s-a situat partidul de la putere, Lege și Justiție (PiS) - este adevărat. Dar rezultatul său (chiar dacă adăugăm la el rezultatul Confederației de extremă dreapta, care era considerată un posibil partener de coaliție al PiS) nu a fost suficient pentru a crea o majoritate parlamentară și, în consecință, pentru a-și forma propriul guvern.
Până acum, reprezentanții PiS își conving susținătorii că „vor întreprinde acțiunile necesare” pentru a rămâne la putere, dar implementarea unui astfel de scenariu este dificilă chiar și din punct de vedere matematic. PiS a acumulat 35,45%. Dar rivalii săi, partidele liberale, au adunat mai mult de 54% din voturi. Majoritatea totală în următorul legislativ va fi deținută de trei forțe politice care au ocupat locurile al doilea, al treilea și al patrulea la alegeri - „Coaliția civilă”, „A treia cale” și „Levitsa”. S-ar părea că totul este simplu, dar lupta pentru putere abia începe”, comentează BBC.
„Dreptul de a desemna un candidat la funcția de prim-ministru, conform Constituției, aparține președintelui Andrzej Duda, care a fost membru al PiS înainte să devină șef de stat și care nu-și ascunde nici acum simpatiile pentru acest partid. Este de presupus că Duda îi va propune inițial crearea unui guvern anume PiS, respectând tradiția de oferi mai întâi șansa de a forma guvernul partidului situat pe primul loc la alegeri...
Duda - așa cum era de așteptat, în termen de 14 zile de la data primei ședințe a Sejm-ului - va propune deputaților să aprobe un candidat din PiS: cel mai probabil, acesta va fi actualul premier Mateusz Morawiecki. Motivația pentru acest pas destul de probabil poate fi explicată în moduri diferite. Opoziția spune că PiS intenționează să păstreze până în ultimul moment puterea care îi scapă din mâini. Alți observatori susțin că președintele Duda se va strădui să evite cu orice preț înaintarea candidaturii liderului opoziției, Donald Tusk, care va însemna un act simbolic de recunoaștere de către autorități a înfrângerii în alegeri”, conchide BBC.
