Revista presei: Trei din nouă condiționalități ale Comisiei Europene îndeplinite complet; Autonomia găgăuză împânzită de candidații lui Șor
Trei din nouă condiționalități ale Comisiei Europene îndeplinite complet; „Moldova Europeană” difuzată fără licență de emisie, autonomia găgăuză împânzită de candidații lui Șor, sunt câteva din subiectele presei naționale, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la TV8, ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mazeiks, declară că Republica Moldova a reușit să îndeplinească complet 3 din cele 9 condiționalități ale Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare și anume: să modifice legislația electorală, să implice societatea civilă în procesul decizional și să asigure protecția drepturilor omului. Potrivit diplomatului, alte trei condiții au fost îndeplinite cu progrese foarte bune, iar pentru celelalte - mai este de muncit. Cu toate acestea, Ambasadorul crede că există toate motivele să sperăm la un rezultat bun privind începerea negocierilor. Janis Mazeiks mai spune că UE nu s-a așteptat la progrese rapide în reformarea justiției și laudă Chișinăul pentru că a ascultat recomandarea de a nu grăbi această reformă. „Desigur, vedem greșeli și obstacole - toate acestea vor încetini lucrurile, dar ar fi fost naiv să presupunem că am fi putut face asta fără acestea”, a precizat diplomatul.
Într-o emisiune la JurnalTV, președinta comisiei juridice din parlament, Olesea Stamate, admite că Centrul Național Anticorupție (CNA) trebuie curățat de factori „toxici și corupți” și afirmă că circa 40 de angajați au fost „rugați” să plece sau au plecat deja din structură, dar că mai sunt persoane care ar trebui să plece. Comentând situația actuală din CNA, după plecarea în demisie a șefului instituției, Iulian Rusu, Stamate spune că cel mai puțin și-ar dori ca la CNA să fie instituit un interimat. Deputata precizează că, potrivit legii, plecarea șefului CNA atrage după sine și încetarea mandatelor adjuncților săi. Cererea de demisie a șefului CNA urmează să fie pusă la vot în Parlament.
Newsmaker.md publică precizarea președintei Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, că postul de televiziune „Moldova Europeană” recent apărut în grila unui operator difuzează fără a avea licență de emisie. Oficial, acest post TV nu figurează în registre, spune Vițu și precizează că subiectul va fi discutat vineri la ședința Consiliului. Liliana Vițu nu exclude că materialele difuzate de acest post ar putea fi monitorizate, dacă o asemenea decizie va fi susținută cu votul majorității membrilor Consiliului. Postul TV difuzează reportaje despre proiectele finanțate de Uniunea Europeană în Republica Moldova, despre cum s-a schimbat viața moldovenilor care au beneficiat de aceste inițiative, dar și despre alte evenimente care au legătură cu parcursul european al Republicii Moldova. Operatorul nu a anunțat oficial includerea în grilă a acestui post și nu a oferit deocamdată comentarii.
Nokta.md de la Comrat a analizat listele candidaților la funcția de primar și de consilier și constată că localitățile din autonomia găgăuză au fost împânzite de candidații afiliați lui Ilan Șor. Deși candidează independent, unii pretendenți la funcția de consilier fac parte de fapt din echipa oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat penal de justiția moldoveană. Unii primari și-au schimbat apartenența politică pe final de mandat abandonând PSRM care i-a desemnat la alegerile trecute și au migrat la Partidul Șansă. În unele regiuni socialiștii și șoriștii practic și-au împărțit influența, dar totuși Șor continuă să dețină majoritatea. La Comrat, bunăoară, au fost înregistrați cei mai mulți candidați la funcția de primar – 8. Majoritatea dintre ei fiind desemnați de partidele din urmă ale lui Șor – Partidul Șansă și Partidul Renaștere.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, deputatul PAS, Oazu Nantoi, subliniază că responsabilitatea rezolvării problemei transnistrene este în primul rând a Republicii Moldova, în condițiile în care chestiunea conflictului înghețat revine cu pregnanță în discuție odată cu avansarea relației dintre Republica Moldova și UE. Deputatul spune că Republica Moldova ar trebui să aibă o viziune de țară reîntregită și să nu aștepte ca cineva să vină cu o „soluție magică” cu efecte imprevizibile. El crede că autoritățile constituționale ar trebui, inclusiv, să formuleze condiționalități pentru regimul din stânga Nistrului care să ducă la integrarea treptată a populației din stânga Nistrului în spațiu informațional, economic, social. Oazu Nantoi afirmă că reprezentanții regimului de la Tiraspol se tem de Rusia, dar, totodată, ei nu pot ignora contextul regional, Ucraina, și faptul că Republica Moldova se consolidează și admite că, în culise, se ajung la niște acorduri care, chiar dacă nu plac Rusiei, aceasta nu are cum interveni.
Agora.md informează că mecanismul național de punere în aplicare a sancțiunilor internaționale, la care Republica Moldova s-a aliniat, urmează să fie eficientizat. Autoritățile moldovene vor putea bloca fondurile sau resursele economice ale anumitor persoane sau entități juridice care sunt sub sancțiuni internaționale. Principalii subiecți vizați sunt persoanele fizice și juridice, din țară și de peste hotare, care au comis fapte unanim sancționate la nivel mondial, asasinate sau acte de tortură față de persoane ce au încercat să demaște acțiuni ilegale comise de funcționari publici străini sau care prin activitatea lor urmăreau să apere drepturile omului recunoscute la nivel mondial. De asemenea, printre subiecți se regăsesc persoanele care în exercițiul unei funcții publice importante la nivel național sau internațional sunt responsabile sau complici la ordonarea, controlul sau dirijarea în alt mod a unor acte masive de corupție.
Radio Chișinău comentează cu analiști decizia Canadei de a include pe lista sa de sancțiuni încă nouă persoane care ar avea tangență cu oligarhii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor și care sunt vizate în procesul de destabilizare a Republicii Moldova de către Federația Rusă. Printre care una dintre surorile fostului lider democrat, Vera Plahotniuc, un deputat al Partidului Șor, declarat neconstituțional, precum și doi candidați la funcțiile de primar pentru scrutinul din 5 noiembrie, care ar risca să fie scoși din cursa electorală. Analistul Ion Tăbârță spune că astfel Republica Moldova este ajutată de partenerii săi de dezvoltare să-și consolideze rezistența și lupta împotriva celor care reprezintă interesele unor țări străine. Comentatorul Nicolae Ngeru spune că noile sancțiuni sunt destinate să preîntâmpine anumite acțiuni ale Rusiei împotriva actualei guvernări, împotriva Republicii Moldova și că fac parte din acțiunile care contracarează războiul hibrid pe care-l duce Rusia în Republica Moldova.
TVR Moldova informează că decizia Kievului de a renunța la denumirea „limbă moldovenească” pentru minoritatea română din Ucraina și de a decreta limba română ca limbă oficială este un pas important, dar cu o valoare practică deocamdată incertă. Editorialistul Nicolae Negru, consideră că decizia a fost posibilă inclusiv datorită unor mișcări la Chișinău, în special decizia Parlamentului din martie de a substitui în toată legislați Republicii Moldova „limba moldovenească” cu „limba română”. El presupune că decizia va intra în vigoare probabil anul viitor pentru că programele școlare sunt deja scrise, iar manualele făcute. Directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți, Ucraina, Marin Gherman, observă că nu s-a anunțat deocamdată prin ce mecanisme și metode va fi rezolvată problema drepturilor românilor din Ucraina și că există doar o asumare generală a unui principiu de respectare a dreptului celor două minorități naționale, ucrainenii din România și românii din Ucraina.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul de politică externă Mihai Isac notează că a patra ediție a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a reconfirmat sprijinul românesc și european pentru eforturile de integrare europeană și de apropiere de statele civilizate. Participanții au anunțat că vor oferi sute de milioane de Euro Chișinău-lui, un semnal clar al încrederii acordate, în primul rând, cetățenilor Republicii Moldova. Astfel de anunțuri sunt semnale importante și pentru comunitatea de investitori din aceste state, mulți dintre care și-au amânat proiectele de investiții din Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Participanții, reprezentând principalele puteri economice și politice din UE, au decis ca Platforma să evolueze spre un alt format de cooperare strategică pe termen mai lung. Obiectivele vor rămâne dezvoltarea economică a Republicii Moldova și susținerea parcursului de aderare la Uniunea Europeană.
Vocea Basarabiei inserează comentariul fostului premier Ion Sturza care apreciază „maratonul de strângere de fonduri pentru sprijinul Republicii Moldova”, dar îndeamnă actuala guvernare să revină la realitate și să treacă de le „pomeni pe bani împrumutați” la politici economice coerente. Sturza notează că economia scade al doilea ani consecutiv, în condițiile unei inflații foarte mari, iar 30% din buget este finanțat prin deficit din împrumuturi. Fostul premier susține că așteptările moldovenilor sunt mari, dar politicile populiste ar trebui temperate. Ion Sturza critică activitatea mai multor ministere, inclusiv cel al Economiei, Finanțelor și Energeticii, dar și guvernul per ansamblu pentru lipsa unor idei coerente în atragerea investițiilor și pentru faptul că recurge la duble standarde imediat ce nu-i reușește ceva.
TV Nord din Bălți relatează că elevii Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din Bălți, pasionați de lumea IT, vor avea posibilitatea să-și dezvolte abilitățile într-un nou laborator digital. Sala de clasă a fost dotată cu computere performante, iar elevii sunt ghidați de către profesori iscusiți. Laboratorul digital a fost amenajat în cadrul proiectului „Tekwill în Fiecare Școală”, cu suportul financiar al Ambasadei Japoniei în Republica Moldova. Directoarea de proiecte strategice din cadrul Asociației Naționale a companiilor din domeniul TIC, Ana Chirița, spune proiectul, care prevede inclusiv crearea acestor laboratoare digitale, își propune să ofere fiecărui elev oportunități egale în dezvoltarea competențelor, în special, digitale. În total, aproape 75 de mii de elevi sunt beneficiarii acestei inițiative.
