Facturi mai mari pentru chișinăuieni: tarifele la apă și canalizare au fost majorate

Locuitorii capitalei vor plăti mai mult pentru apa potabilă. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat astăzi, 18 martie, majorarea tarifelor. Astfel, prețul unui metru cub de apă potabilă a crescut la 12 lei și 99 de bani, față de 10 lei și 79 de bani anterior.

Procedurile de moștenire, simplificate: ce prevede noul proiect de lege și ce spun specialiștii

Moștenitorii din Republica Moldova ar putea avea parte de reguli mai clare și mai echitabile în ceea ce privește succesiunea. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care modifică mai multe aspecte din Codul Civil. Astfel urmează să fie simplificată acceptarea moștenirii și protejate drepturile soțului supraviețuitor. Totuși, unii specialiști atrag atenția că anumite modificări ar putea genera litigii.

Planul pentru independența energetică, aprobat: Stocuri de gaze, energie regenerabilă și interconectare cu UE

Guvernul a aprobat Planul de măsuri privind consolidarea independenței energetice a Republicii Moldova. Documentul prevede investiții majore în infrastructură, creșterea capacității de producere a energiei electrice la nivel local, inclusiv din surse regenerabile, crearea stocurilor de gaze naturale și produse petroliere, precum și integrarea piețelor energetice cu Uniunea Europeană până în 2030.

„Dumitru se odihnește 2 săptămâni și o să fie înapoi cu noi”: Guvernul, Parlamentul și opoziția, reacție la demisia lui Alaiba

Guvernarea și opoziția au reacționat la demisia lui Dumitru Alaiba din funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, anunțată pe 13 martie. În timp ce Guvernul și Parlamentul și-a exprimat recunoștința pentru activitatea acestuia, opoziția parlamentară a criticat mandatul lui Alaiba la minister.

Trei ani de la semnarea cererii de aderare la UE: evoluția Republicii Moldova pe drumul european

Republica Moldova făcea un pas istoric pe 3 martie 2022, când a depus oficial cererea de aderare la Uniunea Europeană. Într-un context geopolitic tensionat, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile de la Chișinău și-au asumat un parcurs european accelerat. În cei trei ani care au urmat, țara a trecut printr-un proces complex: a primit statutul de candidat la UE, în iunie 2022, și a deschis negocierile de aderare, în iunie 2024. Trecem în revistă evenimentele care au marcat ultimii trei ani de relații UE-Republica Moldova și nu doar.

CFM, în criză de peste un deceniu: corupție, datorii și reforme

Calea Ferată din Moldova (CFM) a fost, în ultimii peste zece ani, în centrul unor transformări marcate de provocări economice, schimbări de management, presiuni externe și încercări repetate de reformă. De la probleme de corupție și subfinanțare la crize generate de factori externi precum pandemia de COVID-19 și instabilitatea regională, CFM a cunoscut un parcurs complicat. Trecem în revistă principalele cauze ale crizei, deciziile luate de autorități și efectele asupra angajaților și pasagerilor.

De la criza refugiaților la independența energetică și integrarea europeană: cum a transformat războiul din Ucraina Republica Moldova

Cei trei ani de război în Ucraina au avut un impact semnificativ asupra Republicii Moldova, generând provocări majore pe mai multe fronturi. Criza refugiaților, tensiunile din sectorul energetic, dificultățile din agricultură și schimbările în transportul de mărfuri au testat capacitatea autorităților de la Chișinău de a gestiona situații de criză. În paralel, conflictul a accelerat procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, fiind deschise oficial negocierile de aderare.

O plângere, zero dosare în doi ani. Legea separatismului, neaplicată: lipsă de voință politică sau context nefavorabil?

La doi ani de la modificarea Codului penal, care prevede pedepse pentru separatism, organele de drept nu au deschis niciun dosar în baza acestei legi. Deși în 2023 a fost depusă o plângere, oamenii legii au refuzat să inițieze o anchetă, invocând lipsa elementelor de infracțiune, a precizat Ministerul Afacerilor Interne pentru Teleradio-Moldova. Experții consideră că aplicarea legii este blocată de absența unui context politic favorabil și a unui statut juridic clar al regiunii transnistrene, dar și de lipsa voinței politice și a temerii de a nu amplifica tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului.

Feroviarii își vor primi salariile pentru luna august 2024. Sindicatele din ramură amenință cu noi proteste dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările

Restanțele salariale ale feroviarilor pentru luna august 2024 ar putea fi în curând achitate, anunță reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Aceștia explică faptul că datoriile la salarii vor fi plătite pe etape, iar în prezent se procesează cele pentru august. Concomitent, autoritățile se concentrează pe reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor prin implementarea unor proiecte de modernizare. De cealaltă parte, feroviarii amenință din nou cu proteste dacă nu le vor fi îndeplinite revendicările.

EXPLICĂM cum criza generată de Rusia afectează „bugetul” regiunii transnistrene

Regiunea transnistreană se confruntă, de mai mulți ani, cu un deficit „bugetar” imens, cheltuielile depășind veniturile de aproape două ori. Acest decalaj s-a aprofundat pe fundalul actualei crize energetice, al cărei deznodământ rămâne încă incert, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană. Unii experți estimează că, fără sprijin extern, malul stâng al Nistrului ar putea rezista economic cel mult trei luni, în actualele condiții, când activitatea multor întreprinderi industriale rămâne sistată, acestea fiind printre principalii contribuabili la bugetul regiunii separatiste.

O lună de criză // Gaz oprit, tarife majorate, deconectări și soluția europeană

La o lună de la declanșarea crizei energetice, după sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom, depășirea ei rămâne incertă, deși soluții par să existe. Grantul de urgență de 64 de milioane de euro, oferit de Uniunea Europeană, a fost aprobat. Rămâne neclar însă când va începe livrarea gazelor către regiunea transnistreană din volumele procurate de Energocom pentru care vor fi alocate 20 de milioane de euro din ajutorul european. Chișinăul așteaptă în continuare de la Tiraspol informații despre consumul de curent și de gaze pe malul stâng al Nistrului. Între timp, malul drept va continuă să importe energia electrică de pe piața europeană, doar că din cele 10 milioane de euro, prevăzute în grantul european. În continuare facem o retrospectivă a primei luni de criză energetică.

EXPLICĂM // Cum (nu) poate Republica Moldova aproviziona regiunea transnistreană cu energie electrică fără MGRES

Republica Moldova se confruntă cu o situație delicată în ceea ce privește asigurarea cu energie electrică pe ambele maluri ale Nistrului. Se pare că Centrala de la Cuciurgan (MGRES) joacă un rol esențial în menținerea stabilității sistemului electroenergetic național, iar o eventuală oprire a acesteia ar putea avea consecințe grave atât pentru malul drept, cât și pentru regiunea transnistreană.