Maia Sandu: Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai mare în procesul de reglementare transnistreană
Republica Moldova se va integra în Uniunea Europeană plenar, regiunea transnistreană urmând să devină și ea parte a comunității europene. Asigurările au fost date de către președinta Maia Sandu, care a vorbit despre un nou format al negocierilor de reglementare a conflictului transnistrean și a confirmat că autoritățile de la Chișinău au o viziune privind reîntregirea țării, fiind calculate și costurile procesului de reunificare.
Potrivit Maiei Sandu, în noul format, Uniunea Europeană ar urma să joace un rol „mult mai mare”, pornind de la obiectivul de integrare europeană a Republicii Moldova. Totodată, președinta a reiterat că actualul format de negocieri nu poate fi funcțional, având în componența sa un stat agresor - Federația Rusă.
„Formatul nu este funcțional, o țară agresor nu poate să medieze un conflict. Pornind de la obiectivul de integrare europeană, cred că UE va trebui să aibă un rol mult mai mare în formatul în care o să îl avem. E foarte greu să discutăm despre o soluție acum și trebuie să ne pregătim. UE trebuie să joace un rol mai important, pentru că Republica Moldova va deveni stat membru al UE”, a opinat președinta la Vocea Basarabiei.
Președinta a respins ideea existenței unui conflict în regiunea transnistreană, opinând că problema ar fi creată de Rusia prin „alimentarea separatismului”. Șefa statului a menționat că guvernarea are o viziune privind soluționarea „conflictului” și reîntregirea țării, însă aceasta depinde de situația geopolitică.
„Pentru moment, obiectivul este să menținem stabilitate. Nu vedem un conflict, acest conflict este creat ca rezultat al unui sprijin separatist. Ceea ce spune regimul este una și ce se întâmplă între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului este altceva. (...) Noi, Republica Moldova, cetățenii Republicii Moldova, nu ne-am dat acordul pentru ca Rusia să își mențină armată. Pentru ca să nu fie confuzie, există acord pentru forțele de menținere a păcii dar nu există niciun acord pe staționarea acestui contingent care este un contingent diferit. De nicio guvernare nu a fost legalizată șederea acestei armate aici. Ei sunt ilegal aici, încalcă neutralitatea Republicii Moldova”, a declarat președinta.
Maia Sandu susținea că cea mai potrivită opțiune ar fi aderarea la Uniunea Europeană „în întregime”, iar dacă nu va fi posibil, atunci regiunea transnistreană va adera mai târziu, după ce partea dreaptă a Nistrului se va afla în componența UE.
„Ideal ar fi să aderăm la UE în întregime. Dacă nu va fi posibil, există opțiunea de aderare mai întâi malul drept și apoi malul stâng. Acest fond este realist, avem și calcule făcute ce ar însemna procesul de reintegrare, este o sumă mare dar nu este exagerată, o sumă pe care o putem acoperi cu partenerii noștri”, a spus Maia Sandu.
Președinta a mai spus că aderarea la UE va garanta pacea și securitatea Republicii Moldova, războiul din Ucraina reprezintă îngrijorarea majoră. Totodată, președinta a reiterat că nu există pericol de agresiune a Federației Ruse asupra Republicii Moldova „pentru că rezistă Ucraina”.
Formatul de negocieri „5+2” este o platformă de dialog privind reglementarea conflictului transnistrean, instituită în anul 2002. Din componența formatului fac parte reprezentanții Republicii Moldova și cei ai Tiraspolului, Federației Ruse, Ucrainei și OSCE în calitate de mediatori. SUA și Uniunea Europeană au fost invitate să participe în calitate de observatori, având dreptul să participe la ședințele oficiale; să ia cuvântul în timpul acestora; să intervină cu întrebări.
Negocierile în formatul „5+2”, au fost înghețate din anul 2019, iar încercările de a le relua au eșuat după invazia Federație Ruse în Ucraina.
Recent, autoproclamatul lider de la Tiraspol a cerut în cadrul unei întrevederi cu șefa misiunii OSCE la Chișinău reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană invocând faptul că discuțiile cu Chișinăul nu aduc niciun rezultat concret.
„Această situație geopolitică instabilă, care a apărut în jurul regiunii nu a impulsionat procesul de negocieri, dar dimpotrivă l-a stagnat. În prezent constatăm imposibilitatea de a convoca formatul 5+2. Sunt convins și sper că formatul 5+2 va putea fi convocat. În orice caz procesul de negocieri trebuie să continue a fost o întrevedere importantă a lui Vitali Ignatiev cu Oleg Serebrian, dar totuși eu ca lider care am stabilit anumite sarcini, trebuie să văd rezultate practice”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat d epresa din regiune.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că negocierile au loc în formatul 1+1, adică dialogul are loc între reprezentanții Chișinăului și cei ai Tiraspolului. Serebrian a mai precizat că pe parcursul anului au avut loc două reuniuni în acest format și șapte ședințe ale grupurilor sectoriale de lucru. Vicepremierul Serebrian consideră că acest format rămâne singurul funcțional.
„Reamintesc că singurul format funcțional de dialog rămâne 1+1 și grupurile sectoriale de lucru. Pe parcursul anului 2022 au avut loc nouă reuniuni în formatul de negocieri 1+1. În 2023 am avut alte două reuniuni în format 1+1 și șapte ședințe ale grupurilor sectoriale de lucru. În pofida disfuncționalităților, pe care nu le negăm și care nu se datorează Chișinăului, am reușit să soluționăm mai multe probleme concrete”, a declarat Oleg Serebrian recent în plenul Parlamentului.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, a declarat în cadrul Summitului Comunității Politice Europene desfășurat pe 1 iunie la Bulboaca că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu depinde de ceea ce se întâmplă în Transnistria, iar regiunea separatistă nu mai este o piedică în acest parcurs, făcând referire la Cipru, membru al UE, deși are un conflict teritorial pe insulă.
„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu e legată de ceea ce se întâmplă în Transnistria. Cirpu a devenit membru al UE, fiind în aceeași situație. La fel poate face și Moldova”, a declarat Borrell.
Șeful diplomației europene a precizat că cel mai eficient ar fi ca acest conflict înghețat să fie soluționat cât mai curând posibil, pe căi pașnice și cu implicarea partenerilor și observatorilor internaționali.
„Moscova continuă să pună presiune pe Republica Moldova, inclusiv șantajul energetic și dezinformare, cu scopul de a destabiliza societatea și să vă submineze democrația. Însă Republica Moldova a răspuns condamnând agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și întărindu-și reziliența și securitatea acasă. NATO susține pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și cerem Rusiei să își retragă forțele de pe teritoriul vostru”, a declarat Jens Stoltenberg .
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține că Republica Moldova poate miza în continuare pe sprijinul din partea Alianței.
