Evocari// Biografia, viața, opera lui Anton Pann
În anul 1854, pe 2 noiembrie, la doar 58 de ani trăiți, plecă subit din viață, în urma unei molipsiri de tifos, la întoarcerea dintr-o călătorie prin Oltenia, compozitorul Imnului Deșteaptă-te, române, culegătorul de folclor literar și muzical, creatorul de cântece și muzică religioasă, filologul, poetul, traducătorul, criticul muzical român Anton Pann, născut Antonache Petrov, ulterior Petroveanu sau Anton Pantoleon.
Marele cărturar al vremii s-a născut într-o familie de aromâni din Sliven, Bulgaria, pe atunci localitatea aflându-se în Imperiul Otoman.
Tatăl său a fost Pantoleon Petrov, de meserie căldărar, iar mama sa s-a numit Tomaida. În anul 1806, ca urmare a izbucnirii războiului ruso-turc, familia se mută la nord de Dunăre și ajunge la Chișinău. Se presupune că Anton Pann a învățat a vorbi românește în perioada 1806-1812, când familia sa a locuit în Basarabia. În această perioadă el a intrat corist la biserica mare din Chișinău. În anul 1812 Anton Pann se mută la București. Aici devine paracliser la Biserica Olari și cântăreț la Biserica Sfinților.
Între 1816-1819, Anton Pann studiază la școala lui Petru Efesiul. În tipografia acestuia va încerca să deprindă meșteșugul tipografiei. Înainte de anul 1821, împreună cu ieromonahul Macarie și cu protopsaltul Grigorie de la Mitrolopie, face parte din comisia care avea scopul de a traduce în limba română cântările liturgice.
În anul 1821 se refugiază la Brașov, din cauza izbucnirii revoluției conduse de Tudor Vladimirescu. În anul 1826 este dascăl la o școală a episcopiei din Râmnicu Vâlcea. Predă lecții de muzică maicilor de la Mănăstirea dintr-un Lemn, de lângă Govora.
În anul 1830 A. Pann se afla din nou în Țara Românească, fiind învățător de muzică pentru copii, la școala de la Podul Mogoșoaiei. În această perioadă a purtat numele de Anton Pantoleon. În anul 1842, la 27 iunie, primește catedra de cântări bisericești de la Seminarul Mitropoliei, în urma decesului titularului de până atunci.
În 1843 devine proprietar de tipografie. Cărțile pe care le va edita vor purta în partea de jos a coperții inscripția "În tipografia lui Anton Pann". În 1848 conduce Corul Bisericii Crețulescu. În timpul acestui an va părăsi Bucureștii, din cauza izbucnirii epidemiei de holeră. Se presupune că după 11 iunie, data izbucnirii revoluției pașoptiste din Muntenia, a compus melodia "Un răsunet", pe versurile lui Andrei Mureșanu, care va deveni ulterior Imnul Național al României.
În 1851, notorietatea lui Anton Pann atinge apogeul. Eforii Bisericii Sf. Nicolae din Brașov îi pun la dispoziție elevi care doresc să învețe arta muzicală. În acest an reușește să vândă din ce în ce mai bine publicațiile pe care le scotea la tipografia sa. În 1854 își scrie testamentul, cu propria sa mână.
A murit la 2 noiembrie 1854, de tifos, în casa sa din București, de pe strada Taurului, numărul 12 (azi strada Anton Pann, numărul 20). A fost înmormântat în curtea Bisericii Lucaci, din apropierea locuinței sale, din București.
