Revista presei internaționale: Evoluția războiului dus de armata israeliană împotriva grupării islamiste Hamas din Fâșia Gaza; Sprijinul militar pentru Israel și Ucraina
Evoluția războiului dus de armata israeliană împotriva grupării islamiste Hamas din Fâșia Gaza, sprijinul militar pentru Israel și Ucraina, precum și accelerarea extinderii Uniunii Europene, sunt principalele evenimente comentate în presa internațională. Lidia Petrenco a selectat câteva dintre principalele articole de pe primele pagini ale publicațiilor internaționale și relatează.
Armata israeliană a intrat joi în orașul Gaza pe care-l înconjurase mai devreme pentru a declanșa principala operațiune de distrugere a grupării islamiste Hamas, transmite The Times of Israel. Publicația semnalează că soldații israelieni au o sarcină dificilă de a înlătura grupul terorist urmând să ducă lupte îndelungate prin labirintul de tuneluri săpate de Hamas sub oraș. În jur de 130 de luptători ai grupării au fost uciși în timpul luptelor de joi, în timp ce Israelul a pierdut 19 militari de la începutul ofensivei terestre în nordul Fâșiei Gaza declanșate în urmă cu o săptămână, informează Times of Israel citând date ofciale prezentate de Tel Aviv.
Loviturile aeriene asupra țintelor Hamas aflate în zone rezidențiale reprezintă o strategie imposibilă a armatei israeliene în Gaza, titrează Le Monde. Publicația franceză amintește că armata israeliană și-a justificat loviturile asupra taberei de refugiați Jabaliya, din nordul enclavei, care au provocat numeroase victime civile, insistând asupra distrugerii unui post de comandă subteran al Hamas. ”Pentru ONU, aceste atacuri disproporționate ar putea constitui crime de război. Aceasta nu este o eroare, ci produsul unei decizii luate de conducerea armatei israeliene care, după toate probabilitățile, va rămâne una dintre ilustrațiile conflictului în curs și provoacă deja șoc în întreaga lume, scrie Le Monde. Deocamdată, Iranul și aliații săi își calibrează răspunsul la intervenția militară a Israelului în Fâșia Gaza pentru a evita conflictul direct cu Israelul sau Statele Unite, transmite CNN citând date ale serviciilor de informații americane. Potrivit acestora, Statele Unite conștientizează faptul că Iranul nu deține controlul complet asupra militanților din regiune pe care-i sprijină, precum e aceeași grupare libaneză Hezbollah - principalul aliat al Hamas. Teheranul știe că dacă Hezbollah escaladează conflictul cu Israelul sau Statele Unite, acest lucru va provoca probabil contraatacuri directe împotriva Iranului, care ar putea avea consecințe devastatoare pentru acesta, comentează sursele CNN din cadrul serviciilor secrete americane.
Aceleași servicii secrete citate de The Wall Street Journal dezvăluie că Rusia este gata să sprijine militar gruparea libaneză Hezbollah oferindu-i prin intermediul grupului de mercenari Wagner un sistem de apărare aeriană. Publicația notează că luptătorii Wagner operează în Siria, unde sunt prezenți și militanții Hezbollah. Anterior, Statele Unite au trimis un portavion în estul Mediteranei pentru a încerca să împiedice Hezbollah să deschidă un front nordic împotriva Israelului, amintește The Wall Street Journal.
După distrugerea grupării islamiste palestiniene Hamas, intervenția internațională este singura opțiune pentru stabilitatea din Fâșia Gaza, scrie Haaretz. ”Conceptul de menținere a păcii internaționale prin staționarea trupelor străine în Fâșia Gaza și Cisiordania în timpul tranziției palestinienilor la statutul de stat nu este nou, dar a fost ignorat pentru o lungă perioadă de timp. Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, tocmai a sugerat că o nouă misiune internațională de menținere a păcii ar putea fi o opțiune aplicată în practică chiar a doua zi după distrugerea Hamas. Există un principiu fundamental care stă la baza relațiilor israeliano-palestiniene de zeci de ani. Se întâmplă astfel: palestinienii nu pot guverna sau asigura securitatea, iar Israelul nu poate menține mereu ocupația. Este o axiomă politică testată în timp: maximul pe care Israelul îl poate oferi nu îndeplinește minimul pe care palestinienii îl pot accepta. Acest lucru a fost complicat și mai mult de realitatea că nu poate exista o soluție cu două state, în timp ce sunt trei state implicate - Israel, Cisiordania și Fâșia Gaza controlată de Hamas. Este un factor care a provocat un impas tragic creând practic o „realitate unică” pentru 14 milioane de oameni care locuiesc între râul Iordan la est și Marea Mediterană la vest”, conchide publicația israeliană Haaretz.
Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat controversatul proiect de lege care prevede un ajutor financiar de peste 14 miliarde de dolari pentru Israel, fără să includă și sprijinul pentru Ucraina, precum solicită liderul de la Casa Albă, Joe Biden, transmite BBC. Jurnaliștii agenției britanice de presă subliniază însă că cel mai probabil, proiectul nu va fi acceptat de Senatul controlat de democrați, care pledează ca și președintele Joe Biden pentru includerea ajutoarelor pentru Ucraina la pachet cu cele oferite Israelului.
Statele Unite ar putea anunța azi un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 425 de milioane de dolari, relatează Reuters. Potrivit proiectului unui document văzut de agenția de presă, ”noul pachet de ajutor pentru Ucraina include muniții ghidate cu laser pentru a distruge dronele rusești. Finanțarea acestor muniții provine din programul Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), care achiziționează mai degrabă arme de la producători, decât să le transfere din stocurile armatei americane. Noul pachet de sprijin militar american mai prevede muniție suplimentară pentru sistemele de lansare a rachetelor NASAMS și HIMARS, obuze de artilerie de 105 și 155 mm, rachete antitanc TOW, mine antipersonal Claymore și arme de calibru mic. Deocamdată, Statele Unite pot finanța asistența militară oferită Ucrainei, întrucât Pentagonul mai are aproximativ 5,4 miliarde de dolari, care au apărut în rezervele sale după reevaluarea costurilor suportate până acum de americani pentru ajutoarele acordate Ucrainei”, menționează Reuters.
Nevoile imediate ale Ucrainei ar fi satisfăcute mai ușor dacă cele două camere ale Congresului american, ar aproba cererea președintelui Joe Biden de finanțare suplimentară. Mai multe publicații citează această declarație a coordonatorului Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby făcută ca reacție la comentariile comandantului Forțelor Armate ale Ucrainei Valeriy Zaluzhnyi din ziarul The Economist. Potrivit lui Zaluzhnyi războiul ruso-ucrainean se transformă în unul pozițional de uzură, ceea ce avantajează Rusia deoarece are timp să-și restabilească potențialul militar pentru a-și relua atacurile. Armata ucraineană are nevoie de tehnologii militare avansate pentru a nu permite războiului să mocnească, spune Zaluzhnyi în articol.
Mai multe publicațiile europene comentează rezultatele conferinței miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene reuniți joi la Berlin pentru a aborda extinderea accelerată a blocului comunitar. Consiliul European trebuie să accepte începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană până la sfârșitul acestui an, este mesajul transmis de ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, citată de Irish Independent. Ziarul notează că șeful diplomației germane a făcut îndemnul înaintea publicării raportului Comisiei Europene așteptat miercurea viitoare privind progresele Ucrainei și Republicii Moldova în realizarea reformelor asumate anul trecut pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Șeful diplomației germane, care a găzduit evenimentul, a declarat că nu doar statele candidate la aderare trebuie să fie pregătite pentru integrare, ci și Uniunea Europeană ar urma să se reformeze pentru a fi gata să accepte noi membri în cadrul blocului comunitar.
