Revista presei internaționale: Previziuni privind concluziile rapoartelor Comisiei Europene asupra rezultatelor reformelor asumate de Ucraina și Republica Moldova
Mai multe publicații internaționale fac previziuni privind concluziile rapoartelor Comisiei Europene asupra rezultatelor reformelor asumate de Ucraina și Republica Moldova pentru începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Preocupările Occidentului față de evoluțiile conflictului militar din Orientul Mijlociu și războiului ruso-ucrainean sunt alte teme abordate în presa internațională. Relatează Lidia Petrenco.
Comisia Europeană va recomanda azi statelor blocului comunitar să înceapă negocieri oficiale de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, dar cu anumite condiții, transmite Bloomberg, citând surse diplomatice de la Bruxelles. Principalele condiții ar fi finalizarea reformelor ce țin de combaterea corupției și modificarea legislației privind minoritățile naționale”, scrie Bloomberg. Anterior, doi diplomați europeni au declarat pentru agenția Reuters că în pofida restanțelor pe care le au în aplicarea reformelor în anumite domenii precum justiția, executivul european va recomanda atât deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova.
Autoritățile de la Budapesta sunt gata să blocheze deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina dacă parlamentul de la Kiev nu va schimba legislația lingvistică a țării. Avertismentul a fost transmis de un reprezentant al premierului Ungariei Viktor Orban într-un interviu la postul maghiar NOS. Potrivit acestuia, Ungaria nu poate accepta legea din țara vecină care obligă școlile minorităților naționale, inclusiv pe cele ale minorității maghiare, să predea în limba ucraineană 70 la sută din obiectele de studiu.
Ministrul ucrainean de Externe Dmytro Kuleba a reacționat calm la avertismentele Ungariei, transmite Unian. La o conferință de presă ținută la Bruxelles, șeful diplomației de la Kiev a amintit că depășirea neînțelegerilor legate de legislația lingvistică a Ucrainei este discutată de o vreme la nivel bilateral și că e firesc ca unele țări să pună condiții atunci când pot negocia în numele propriilor interese politice, scrie Unian.
Trei înalți oficiali de la Casa Albă au cerut într-o scrisoare adresată Congresului american să aprobe alocarea unor noi fonduri în valoare de 11,8 miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să facă față agresiunii militare ruse. Ziariștii publicației The Guardian au aflat despre această solicitare din surse apropiate administrației americane. Potrivit acestora, cererea a fost înaintată de către directorul Departamentului Trezoreriei, Jeannette Yellen, de șefii Pentagonului și Departamentului de Stat, Lloyd Austin și respectiv, Antony Blinken. „Această finanțare suplimentară va fi completată cu fonduri semnificative alocate de Uniunea Europeană, de partenerii din grupul țărilor G7 și de Fondului Monetar Internațional”, se spune în scrisoarea citată de The Guradian.
Publicația amintește că în luna octombrie, administrația Biden i-a cerut Congresului să aprobe un sprijin financiar și militar în valoare de 106 miliarde de dolari pentru Israel și Ucraina, inclusiv asistență umanitară pentru civilii din Fâșia Gaza. Liderul de la Casa Albă le-a atras atenția legislatorilor că au obligația de a sprijini aliații americani care luptă împotriva tiraniei și agresiunii din întreaga lume, notează The Guradian.
Un mesaj ferm în aceasată privință le-au transmis republicanilor și democrații din Senatul Statelor Unite, transmite Reuters. Agenția britanciă de presă subliniază că marți, 7 noiembrie, senatorii democrați au blocat proiectul de lege adoptat săptămâna trecută de Camera Reprezentanților, proiect care prevedea sprijin de urgență pentru Israel, însă nu includea asistență pentru Ucraina, precum solicită președintele american Joe Biden.
Potrivit agenției Reuters, senatorul republican Roger Marshall a spus că timpul este esențial și „este imperativ ca Senatul să nu amâne într-o zi livrarea acestui ajutor foarte necesar pentru Israel”. Dar democrații au respins această abordare, subliniind importanța acordării de ajutor Ucrainei, precum și Israelului, pe lângă sprijinul umanitar, finanțarea pentru securitatea granițelor și bani pentru a cobate amenințările Chinei în regiunea Indo-Pacific. Senatorii democrați i-au acuzat pe oponenții lor republicani de acțiuni politice meschine în privința situației din Israel, legând ajutorul țării de reducerile de finanțare pentru Serviciul Fiscal al Statelor Unite al Americii. „Aliații noștri din Ucraina nu își pot permite să aștepte, precum nu o pot face nici aliații noștri din Israel”, a declarat Patty Murray, președintele Comisiei pentru buget al Senatului, citat de agenția de presă Reuters.
Într-o conversație telefonică cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele american Joe Biden, i-a cerut o încetare a focului pentru trei zile cu scopul de a-i elibera pe unii dintre ostaticii ținuți captivi de Hamas în Fâșia Gaza. Despre această solicitare a liderului de la Casa Albă adresată premierului israelian, au vorbit oficiali americani și israelieni pentru ziariștii publicației Axios. Potrivit diplomaților, care au făcut dezvăluirile sub rezerva anonimatului, Statele Unite, Israelul și Qatarul discută un plan potrivit căruia Hamas ar elibera 10-15 ostatici și ar folosi o pauză de trei zile pentru a alcătui o listă exactă a persoanelor care au fost capturate pe 7 octombrie. Însă potrivit interlocutorilor publicației americane Axios, Netanyahu i-a spus lui Biden că se opune acestei opțiuni pentru că nu are încredere că militanții grupării islamiste Hamas vor îndeplini condițiile prevăzute într-un asemenea acord.
Administrația președintelui american Joe Biden se confruntă cu mari provocări în încercările sale de a influența Ucraina și Israelul asupra modului în care să acționeze împotriva agresorilor, scrie The New York Times. Potrivit ziarului american, de rezultatele războaielor pe care le duc cele două țări, depind direct șansele lui Joe Biden de a fi reales anul viitor pentru încă un mandat la Casa Albă. Publicația notează că administrația Biden încearcă să-l convingă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să facă o „pauză umanitară” în bombardarea Gazei. Casa Albă a sperat că ajutorul american pentru Israel va fi o garanție că Netanyahu va asculta sfaturile de la Washington, dar asta nu s-a întâmplat, constată publicația.
Situația din Ucraina este oarecum diferită, dar și problematică pentru Biden, scrie The New York Times amintind că zilele trecute, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valery Zaluzhny, a anunțat că luptele au intrat în impas. Casa Albă a încercat să prevină cu orice preț apariția unor asemenea declarații de la Kiev, care nu fac decât să întărească argumentele unor legislatori republicani care pledează pentru oprirea ajutorului american acordat Ucrainei și forțarea acesteia să negocieze pacea cu agresorul, încheie The New York Times.
Mai multe ziare scriu despre ineficiența sancțiunilor britanice impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei. Pentru a nu fi pedepsite dur, 127 de companii din Regatul Unit au raportat deja guvernului de la Londra că au încălcat regimul de sancțiuni, transmite Financial Times. Publicația notează că recunoscându-și vina și cooperând cu ancheta, companiile își pot reduce amenzile. Amploarea sancțiunilor a reprezentat o provocare semnificativă pentru afacerile britanice, deoarece Rusia este mai integrată în economia globală în comparație cu alte regimuri sancționate precum Iranul sau Coreea de Nord, scrie Financial Times.
Una dintre lacunele regimului de sancțiuni este și posibilitatea unor companii de a le ocoli, semnalează la rândul lor ziariștii publicației The Times. O companie britanică producătoare de tehnologii avansate a fost acuzată de comportament „rușinos” pentru că a vândut microcipuri Rusiei, scrie The Times. Potrivit publicației, microcipuri produse de compania britanică au fost găsite în tancuri rusești distruse sau abandonate pe teritoriul Ucrainei. Astfel, regimul de sancțiuni, menit să împiedice Rusia să obțină tehnologii importante, a fost luat în derâdere de către un parlamentar de la Londra, în condițiile în care vânzările produselor în scopuri militare se fac în mod legal, notează The Times. Publicația subliniază că întreprinderea britanică vizată, nu încalcă sancțiunile impuse Rusiei de Marea Britanie. În schimb, în lista Comisiei Europene, produsele pe care le exportă sunt considerate bunuri cu dublă utilizare și tehnologii avansate care pot fi utilizate pentru susținerea și dezvoltarea sistemelor militare rusești, conchide The Times.
