Calendarul aderării Republicii Moldova, dispute în jurul promisului gaz ieftin și reflecții post-electorale – printre subiectele presei
Dispute în jurul promisului gaz ieftin; calendarul aderării Republicii Moldova și reflecții post-electorale – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai:
TVR Moldova informează că Moldovagaz cere autorităților o anchetă pe pretinse acțiuni de manipulare a pieței de gaze naturale, după ce întreprinderea Nordgaz Furnizare și-a reiterat intenția de a furniza, din decembrie, gaze ieftine, la un tarif de 10 lei per metru cub, în autonomia găgăuză, și a promis, în viitor, gaze ieftine pe teritoriul întregii republici, fără a explica cum a reușit să obțină un preț atât de mic. Experții afirmă că prețul de 10 lei este imposibil din punct de vedere economic, iar în spatele acestei afaceri dubioase, ar sta persoane și companii ruse care fac jocul Kremlinului și reprezintă interesele Moscovei îndreptate împotriva securității energetice a Republicii Moldova. Potrivit ministrul Energiei, Victor Parlicov, promisiunile furnizorului privat de a livra gaze ieftine sunt doar vorbe în vânt și zgomot mediatic.
Într-o emisiune la Vocea Basarabiei, Ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, explică ce ar urma să întreprindă Republica Moldova, pe cele trei domenii restante pe care le-a evidențiat Comisia Europeană, după eventuala decizie, din decembrie, a Consiliului European de a începe negocierile de aderare. Este vorba despre continuarea activității ce ține de procesul de vetting al CSM și al CSP, numirea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție și a procurorului general, oferirea de resurse pentru Procuratura Anticorupție, îmbunătățirea structurii acesteia, la fel și îmbunătățirea cadrului legal despre dispariția banilor, enumeră diplomatul. El spune că numirile în justiție nu trebuie să fie încheiate, până în martie, când se așteaptă lansarea oficială a negocierilor. Or raportul Comisiei spune că e necesară continuarea progresul semnificativ. Republica Moldova trebuie să vadă ce poate fi făcut până în martie, ținând cont de faptul că asta implică alte instituții independente, cum ar fi Comisia de vetting. La moment, nu există o perioadă clară în ce privește începutul acestor negocieri, dar, în primul rând, trebuie să ajungem la etapele din decembrie și martie.
Radio Chișinău îl citează pe directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, fost viceministru de Externe, explicând că, în luna martie, Comisia Europeană va face o reevaluare a Republicii Moldova pe cele trei domenii restante - justiției, anticorupție și deoligarhizare - pentru a lua o decizie cu privire la pregătirea Conferinței interguvernamentale de lansare propriu-zisă a negocierilor de aderare. În șase luni, Republica Moldova are o șansă foarte reală să lanseze negocierile de aderare, crede Iulian Groza. Este un proces care va fi foarte complex, de durată și foarte complicat, dar cert este că mesajul transmis de UE este istoric, adaugă expertul. Analistul politic Mihai Isac notează că procesul de negocieri are o componentă tehnică foarte importantă. Vor urma foarte multe runde de negocieri pe fiecare segment și domeniu în parte. Modul în care vor evolua aceste negocieri, depinde de capacitatea autorităților de la Chișinău și de climatul politic intern din Republica Moldova.
Într-un editorial pe ipn.md, comentatorul politic Anatol Țăranu analizează rezultatele primului tur al alegerilor locale și notează că partidul de guvernare PAS a fost înfrânt în mai multe dintre competiții la toate nivelurile la care s-a desfășurat scrutinul. Iar rezultatul înregistrat de partidele pro-ruse le permite să compromită pe viitor eforturile guvernării centrale pro-europene la nivel local și să mizeze pe o revanșă în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare. Pentru forțele pro-europene depinde cum vor învăța lecția actualului scrutin, de care în mare parte depinde cum vor gestiona ciclul următor de alegeri naționale. Rezultatele alegerilor locale arată o probabilitate infimă că PAS ar putea de unul singur să reediteze succesul său electoral la viitoarele parlamentare cu garantarea continuității guvernării pro-europene. În caz dacă eurounioniștii vor demonstra incapacitatea de a se organiza într-o forță politică reprezentativă, revanșa forțelor ruso-moldoveniste anti-europene va deveni o realitate în Republica Moldova în viitorul ciclu electoral.
Într-un podcast al Europei Libere, analistul politic, Igor Boțan, apreciază că la alegerile locale din 5 noiembrie, peste 60 la sută din votul politic a fost pentru partidele care au drept scopuri statutare integrarea europeană. Pe față e suportul masiv al cetățenilor pentru obiectivul de integrare europeană, susține analistul. Potrivit lui, partidele pro-europene formează actualmente trei blocuri: cel al PAS, aflat la guvernare, un altul - al partidelor nou create, nemulțumite că PAS este cumva monopolist, dominant, și al treilea, al partidelor care au scopuri statutare referitoare la integrarea europeană și în privința cărora există anumite suspiciuni. Puse împreună, acestea au peste 60% vot politic în aceste alegeri, ceea ce face, inclusiv, ca mesajul acestui scrutin pentru partenerii europeni să fie cât se poate de încurajator, având în vedere că cei din diaspora nu participă la aceste alegeri. Și editorialistul Nicolae Negru crede că, dacă s-ar porni de la votul politic de acum, după niște eventuale alegeri parlamentare partida pro-europeană ar avea mult peste cele necesare, peste 50%, majoritatea constituțională aproape.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, istoricul, Ion Negrei, notează că este foarte important ca guvernarea să nu admită ca problema finanțării ilegale din exterior a unor partide, atestată pe larg la scrutinul local, să se perpetueze la următoarele două scrutine prezidențial și parlamentar. Efectul alegerilor locale nu se va trece atât de ușor. PAS s-a concentrat prea mult pe integrarea europeană, deși există riscul drumului înapoi, și a lăsat baltă celelalte segmente de politici interne, care prind la public și pe care le exploatează politic alții. Pentru analistul politic, Ion Tăbârță, principala concluzie a scrutinului local este că nu avem nicio garanție că parcursul european al Republicii Moldova va continua și după scrutinul parlamentar. PAS ar trebui să iasă din mahmureala sărbătoririi triumfului alegerilor parlamentare din 2021 și să înțeleagă că parcursul european nu se reduce la interesele unui singur partid și la ambițiile politice ale unei persoane revenite de curând în guvern. Integrarea europeană este proiectul de țară al Republicii Moldova și trebuie să fie mai presus de orice.
Redactorul șef al Observatorului de Nord din Soroca, Victor Cobăsneanu, notează că recentul scrutin a spulberat mitul că alegerile locale înseamnă, în primul rând, doar imaginea unei persoane care urmează a fi aleasă. Cazul de la Orhei, unde a câștigat o persoană anonimă, reprezentanta unui partid și mai anonim, trebuie să ne învețe că dacă, în câteva zeci de ore, câteva mii de oameni pot fi reorientate de la un candidat la altul, aceasta scoate în evidență nu puterea de convingere a celor care odată scoși afară pe ușă intră pe geam, dar slăbiciunea celor care nu sunt în stare să apere democrația și să readucă lucrurile la normalitate. A doua lecție a scrutinului este că scoaterea din cursă, în ultimul moment, a concurentului electoral care și-a bătut joc de toată lumea a avut un efect invers. Votul celor deprinși să trăiască din furat a mers la concurenți electorali cu aceleași „viziuni” și, din cauza acestui fapt, s-au încurcat toate ițele.
Într-un editorial pe gazetadechisinau.md, jurnalista Irina Tabaranu notează că declarațiile oficialilor de la Chișinău privind integrarea în Uniunea Europeană fără 11% din teritoriul său internațional recunoscut din 1992 de întreaga comunitate internațională au stârnit foarte multe întrebări în rândul societății civilă, dar și în al mediului jurnalistic din Republica Moldova. Jurnalista se întreabă cum ar putea comunitatea europeană să-și deschidă ușile pentru un stat care vine nu doar cu probleme social-economice, ce ar putea fi rezolvate chiar prin însăși procesul de aderare, ci chiar cu un cal troian în inima cetății, cu trupe militare ale unui stat ce a declanșat un război pe continentul european? Tabaranu descrie câteva circumstanțe care, din punctul său de vedere, fac imposibilă aderarea la UE fără regiunea transnistreană și notează că afirmațiile contrare ale autorităților moldovene deja le-au dat apă la moară exponenților regimului de la Tiraspol de a-și întări așa-zisa ipoteză că sunt o republică independentă.
TV Nord relatează că, în municipiul Bălți, persoanele în etate fac cozi la Ghișeul Unic și la bibliotecile din oraș ca să fie ajutate să depună cereri pentru compensații în facturi. Zilnic, în jur de 200 de persoane depun cereri atât la Ghișeul Unic, cât și la biblioteci, care acordă ajutor în acest proces persoanelor care nu se descurcă să depună cereri online. Specialista principală în prestații sociale, Marina Simac, spune că cel mai des apelează după ajutor vârstnicii, care nu au acces la internet. Iar directoarea adjunctă a bibliotecii municipale din Bălți, Maria Caraștefan, spune că oamenii vin grăbiți și sunt nemulțumiți că trebuie să stea în rând. Pentru a primi compensații de la stat la facturile de energie electrică, energie termică și gaze naturale, moldovenii trebui să se înregistreze pe platforma online – compensatii.gov.md, termenul limită fiind 27 noiembrie. Până acum, peste 246 de mii de cetățeni au depus cereri pe platforma de compensații.
