Analiză: Procesul de reintegrare - provocări și soluții
Invazia Rusiei în Ucraina a afectat și procesul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean. Dialogul în formatul 5+2 a fost stopat, iar cele câteva întrevederi în formatul 1+1 nu s-au soldat cu realizări semnificative. În același timp, noul context geopolitic a vulnerabilizat regiunea transnistreană, după ce Ucraina a blocat contactele terestre ale acesteia cu Rusia. Totuși, autoritățile continuă să ia în calcul scenariul creării unui coridor terestru de către Rusia până la regiunea separatistă.
Una din principalele îngrijorări exprimate de experți în primele zile de război era în privința unui posibil atac militar din partea regiunii transnistrene. Tiraspolul a negat atunci orice intervenție militară. Cu toate acestea, Ucraina a închis hotarele cu regiunea separatistă și chiar a aruncat în aer un pod. La sfârșitul lunii aprilie la Tiraspol au avut loc câteva atacuri armate, inclusiv asupra sediului așa-numitului minister al securității. Tiraspolul a acuzat și un atac în preajma depozitului militar de la Cobasna, susținând că în spatele acestora ar fi stat Chișinăul și Ucraina. Autoritățile separatiste au declarat cod roșu de pericol de terorism, iar autoritățile de la Chișinău susțineau că e vorba de acțiuni provocate de forțe din interiorul regiunii.
Oficiali de la Kiev au declarat în mai multe rânduri că armata ucraineană ar putea ataca și elimina trupele ruse și regimul separatist, însă Chișinăul a respins categoric un asemenea scenariu. Președinta Maia Sandu a declarat recent că autoritățile lucrează la un plan de reintegrare a țării pe cale pașnică, astfel încât să nu împiedice integrarea europeană a Republicii Moldova.
„Noi acceptăm doar o soluție pașnică. Soluția pe care o proiectăm noi trebuie să nu împiedice integrarea europeană a Republicii Moldova. Oportunitatea poate să apară și noi trebuie să fim gata pentru această oportunitate și de aceea se lucrează cu un grup de experți”, a explicat Maia Sandu.
Războiul din Ucraina a afectat și negocierile pentru reglementarea conflictului. Cele în formatul 5+2 nu au mai avut loc, în condițiile în care Rusia și Ucraina sunt în război. Formatul 5+2 nu mai este valabil în situația actuală, susține vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian. Acesta a avut câteva întrevederi cu reprezentantul Tiraspolului, Vitali Ignatiev, în a doua jumătate a anului, însă fără prea mari rezultate. „Am avut câteva întâlniri în formatul 1+1, dar din păcate nu au fost de succes, dar totuși este un format care lucrează și oferă niște speranțe ca problemele tehnice, problemele cetățenilor, problemele umanitare să fie rezolvate”, a afirmat vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.
Între timp, Tiraspolul a acuzat Chișinăul de blocaj economic, iar suspendarea traficului la hotarul cu Ucraina a evidențiat vulnerabilitatea regiunii, accentuată și de reducerea volumului de gaze livrate de Rusia, începând cu luna octombrie. Până atunci, partea dreaptă a Nistrului a procurat cea mai mare parte a necesarului de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, în schimbul unei licențe de mediu pentru Uzina metalurgică din Rîbnița, fapt ce a provocat dezbateri la Chișinău. Din decembrie, Moldovagaz livrează în stânga Nistrului întreaga cantitate de gaze pe care o primește de la Gazprom, în schimbul unui volum mai mare de energie electrică.
În anul 2022 discuțiile privind reglementarea conflictului transnistrean nu au avansat, în contextul crizei de securitate provocate de războiul din Ucraina, a comentat pentru Radio Moldova fostul vicepremier pentru reintegrare, expertul în securitate Alexandru Flenchea. „Anul 2022 a fost un an plin de provocări, determinat de războiul din Ucraina, inclusiv pe dimensiunea de soluționare a conflictului, de reîntregire a țării noastre. Au fost un an dominat de decizii luate la presiune, presiune de timp, de circumstanțe, de amenințări la securitate”, a remarcat expertul în securitate Alexandru Flenchea.
Anul 2022 se încheie incert, cu ochii ațintiți spre războiul din Ucraina, mai ales că autoritățile iau în calcul faptul că Rusia nu a renunțat la planul de a ajunge cu trupele sale la hotarele Republicii Moldova, după cum declara recent la TVR Moldova, directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață. „Din informația pe care o deținem noi, Federația Rusă intenționează să meargă mai departe având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, teritoriul Republicii Moldova, și atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenția să ajungă aici”, a declarat șeful SIS, Alexandru Musteață.
Anul 2023, potrivit experților, va fi la fel de dificil pentru procesul de reglementare a conflictului transnistrean și, în continuare, foarte mult va depinde de evoluțiile în războiul din Ucraina și de contextul regional, în general.
