Revista presei: Dosarul penal al celor patru magistrați percheziționați; Pierderea influenței Federației Ruse în Republica Moldova
Detalii din dosarul penal al celor patru magistrați percheziționați, Federația Rusă își pierde influența, inclusiv politică, în Republica Moldova, aderarea la UE o soluție sustenabilă și pentru stânga Nistrului – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Ziarul de Gardă informează că procurorii anticorupție ar urma să decidă azi dacă înaintează un demers privind aplicarea măsurii preventive în cazul celor patru magistrați învinuiți de corupere pasivă și trafic de influență, la care au fost efectuate percheziții, marți, doi dintre ei fiind reținuți. Potrivit Procuraturii Anticorupție, celor patru magistrați le-a fost adusă la cunoștința ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit, în urma perchezițiilor fiind ridicate obiecte relevante cauzei penale. Perchezițiile au avut loc după ce plenul CSM a admis sesizările procurorului general interimar, prin care s-a solicitat eliberarea acordului privind efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința celor patru magistrați. Președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, a spus că e vorba de magistrați de la Judecătoria Chișinău și de la Curtea de Apel Chișinău, iar dosarele penale sunt conectate.
Ziarul de Gardă a aflat, din surse, că e vorba despre magistrații Radu Grecu, Mihail Diaconu, Garri Bivol și Valentina Garabagiu. Aceștia au ajuns în vizorul organelor de drept în urma unor interceptări din cadrul unor cauze penale în care inițial nu erau vizați. Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”, iar Mihail Diaconu a judecat în aprilie 2009 tineri în incinta Comisariatului General de Poliție. Conform surselor jurnaliștilor, Diaconu este judecătorul de la Curtea de Apel Chișinău care a fost reținut, marți, fiind bănuit de trafic de influență, după ce, împreună cu judecătorii Garri Bivol și Valentina Garabagiu, ar fi susținut că are influență asupra unor judecători de la Curtea de Apel Chișinău pentru a aplica o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane cercetate penal. Aceștia ar fi pretins de la inculpat circa 3.000 de euro.
Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în justiție și drept, Alexandru Bot, afirmă, cu referire la anchetarea celor patru magistrați, că este un semnal că anchetele în cazurile de corupție merg în toi. Nu este vorba doar de CSM, este vorba despre caracterul activ al anumitor acțiuni care sunt desfășurate la nivel de Procuratură, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, precizează expertul. În acest caz, CSM are doar rolul de arbitru pentru a preveni, eventual, abuzuri din partea organelor de drept atunci când se cere investigarea unui judecător. Dacă am fost martorii autorizării acestor măsuri de urmărire penală, cred că probele sau bănuielile care au fost prezentate în fața CSM sunt suficient de grele pentru a decide aceste măsuri, de altfel, drastice, admite expertul.
Vocea Basarabiei îl citează, la același subiect, pe juristul Nicolae Eșanu, spunând că este important ca dosarele în care sunt vizați judecătorii să aibă finalitate, în caz contrar, este subminată încrederea, atât în instituția procuraturii, cât și în justiție. Potrivit juristului, această situație dă motive în plus de îngrijorare față de ce se întâmplă în justiție. Poate fi un semn încurajator că Procuratura Generală, cu adevărat, dorește să facă curățenie în justiție. Eșanu își exprimă îngrijorarea însă că în demersul procuraturii nu se menționează despre eventuali procurori sau avocați, fără concursul cărora judecătorii nu ar fi putut comite fapte penale, explică juristul. El nu exclude că ar putea fi o nouă situație când unele grupări din sistem își reglează conturile cu altele. în articol se precizează că unul dintre judecători este bănuit de trafic de influență și corupere pasivă. Alți doi judecători sunt bănuiți de complicitate la trafic de influență și, respectiv, trafic de influență. Cel de-al patrulea judecător este bănuit de corupere activă.
Într-un podcast la Europa Liberă, istoricul și analistul politic de la București, Armand Goșu, observă că Federația Rusă nu mai are instrumentele de pe vremuri să pună presiune pe Republica Moldova, din cauza invaziei pe care a început-o împotriva Ucrainei. Moscova își pierde influența pe multiple planuri, inclusiv cel politic. Analistul observă că în actualele locale nu au fost partide politice care să-și asume deschis o retorică pro-rusă, iar formațiunile politice considerate ca fiind apropiate Moscovei promovează mai des o politică echilibrată între est și vest. Moscova are mai puține resurse astăzi de a funcționa pe piața politică din Republica Moldova, de a manipula electoratul. În același timp, lucrurile se complică și mai tare pentru că nu mai sunt poziții politice clar asumate de unele partide. Asta înseamnă că cei care lucrează pentru Rusia foarte posibil să fie împrăștiași peste tot, explică Goșu. Potrivit lui, soft power-ul rusesc e aproape de zero dacă s-a ajuns în situația în care și Mitropolia Moldovei pune sub semnul întrebării apartenența la Patriarhia Moscovei.
TVR Moldova citează experți spunând că aderarea Republicii Moldova la UE reprezintă o soluție sustenabilă, pe termen lung, și pentru malul stâng al Nistrului. Potrivit expertului comunității WatchDog, Andrei Curăraru, europenizarea Republicii Moldova va atrage ca un magnet cetățenii din regiunea transnistreană a țării, pentru că un stat european este un stat cu un salariu mediu mai înalt, cu o stabilitate mai înaltă. Expertul mai crede că soluționarea conflictului transnistrean ar trebui să fie printre ultimele din cele 35 de capitole în negocierile de aderare, așa încât Republica Moldova să le îndeplinească, între timp, pe toate celelalte. Analistul politic de la București, Radu Carp, precizează că regiunea transnistreană este parte a Republicii Moldova, dar în care Federația Rusă își exercită autoritatea. Singura soluție pentru Republica Moldova este să adere la UE, iar ulterior regimul de la Tiraspol dacă va recunoaște că s-a încălcat dreptul internațional prin existența forțelor de ocupație ale altui stat, atunci se poate deschide calea și pentru aplicarea dreptului european în regiunea transnistreană. Până atunci, lucrurile vor fi blocate, crede analistul.
Într-un editorial pe deschide.md, analistul de politică externă, Mihai Isac, notează, în contextul recepționării de către Armata Națională a Republicii Moldova a ultimul lot din cele 19 transportoare blindate Piranha donate de Guvernul Germaniei, că în tumultul declarațiilor politice și eforturilor diplomației tradiționale din statele europene de a impulsiona apropierea strategică de Chișinău, diplomația militară joacă un rol mai puțin cunoscut publicului larg. Doar răsfoind cu atenție comunicatele de presă și articolele din mass-media putem înțelege anvergura relațiilor militare stabilite de Republica Moldova în ultimii ani, cu respectarea statului său constituțional. Datorită particularităților specifice, rezultate acestui tip de diplomație au un efect mai degrabă necunoscut marelui public, dar care se traduce prin securitate și siguranță oferită cetățenilor Republicii Moldova. Indiferent de ce vremuri vor veni, România, Franța, Germania, SUA și alte state partenere stau alături de Republica Moldova. Diplomația militară este parte integrantă a eforturilor autorităților de la Chișinău de apropiere de Europa.
Într-un editorial pe ipn.md, experta Dorina Baltag, notează că rezultatele alegerilor locale din 2023, a celor prezidențiale în 2024 și parlamentare în 2025 ar putea încuraja în mod semnificativ perspectivele de aderare ale Republicii Moldova, demonstrând nu doar voință politică, dar și sprijin public. Natura ireversibilă a procesului de integrare europeană subliniază importanța unei guvernări consecvente, subliniază experta precizând că o trecere a puterii la un partid pro-rus, de exemplu, ar putea anula progresul realizat. Cu toate acestea, rezultatele recente ale alegerilor locale semnalează necesitatea ca guvernul să acorde prioritate nevoilor cetățenilor. Este esențial să investim în eforturile care sporesc înțelegerea publicului asupra adevăratelor implicații ale proiectului european, demonstrând relevanța acestuia în abordarea provocărilor locale fără a ceda presiunilor externe.
Expresul.md din Ungheni informează că postul vamal Sculeni va fi extins și dotat cu echipament modern care va contribui la eficientizarea controlului vamal și fluidizarea traficului de mărfuri la punctul de trecere a frontierei moldo-române. Extinderea și reconstrucția postului de control și trecere a frontierei de la Sculeni va fi realizată de Serviciul Vamal, cu sprijinul partenerilor externi, care vor contribui la dotarea punctului de trecere a frontierei cu toate echipamentele necesare, inclusiv sistemul staționar de scanare X-rąy a mărfurilor și mijloacelor de transport. Proiectul de infrastructură are o importanță strategică pentru dezvoltarea zonei de frontieră dintre Republica Moldova și România, iar extinderea și modernizarea acestuia va contribui la îmbunătățirea condițiilor în care se efectuează controlul vamal, conform standardelor internaționale. Reconstrucția punctului de trecere moldo-român de la Sculeni este prevăzută și în Acordul încheiat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, finanțat de Uniunea Europeană.
