Revista presei internaționale: Vizita președintelui Chinei în Statele Unite și rezultatele întâlnirii lui cu liderul de la Casa Albă; Discuțiile Forumului economic Asia-Pacific de la San Francisco
Vizita președintelui Chinei în Statele Unite și rezultatele întâlnirii lui cu liderul de la Casa Albă continuă să umbrească alte evenimente reflectate de presa internațională. Focalizarea atenției asupra agendei de discuții purtate în timpul Forumului economic Asia-Pacific de la San Francisco, e de înțeles în condițiile în care liderii celor două mari puteri mondiale își pot exercita influența asupra marilor crize geopolitice, scriu ziarele internaționale răsfoite de Lidia Petrenco.
Problema legată de statutul Taiwanului rămâne cea mai spinoasă în relațiile americano-chineze, transmite The Times. Publicația notează că la întâlnirea de la San Francisco, președintele Statelor Unite Joe Biden și liderul chinez Xi Jinping nu au avansat noi idei privind soluționarea disputei. Liderul de la Beijing a repetat că Taiwanul trebuie integrat în China și că acest scenariu este inevitabil. The Times observă însă că liderul chinez s-a referit voalat la condițiile în care Beijingul ar putea folosi forța pentru a obține controlul asupra insulei, chiar dacă în declarațiile publice pledează deschis pentru soluționarea pașnică a conflictului. Președintele chinez nu a dezvăluit condițiile în care ar putea fi folosită forța, notează același ziar subliniind că Xi Jinping a cerut din nou Statelor Unite să înceteze să mai înarmeze Taiwanul. Și asta în condițiile în care Biden s-a opus până acum mai mult decât oricare alt președinte acestei idei, angajându-se să trimită trupe americane pentru a apăra insula de invazie, comentează The Times. Cu toate acestea, Biden a reafirmat angajamentul Statelor Unite față de recunoașterea guvernului de la Beijing ca singura autoritate asupra Chinei mari și „recunoașterea” pretențiilor sale față de Taiwan, conchide publicația britanică.
Lista completă a problemelor care au fost discutate în culise de liderii Statelor Unite și Chinei va rămâne inaccesibilă, scrie Unian. Potrivit publicației ucrainene, pot fi trase însă câteva concluzii clare.
„Marele și temutul război împotriva Taiwanului cel mai probabil se amână. Reconfigurarea ordinii mondiale este în plină desfășurare. În același timp, atât partea chineză, cât și cea americană, tind să folosească termenul „reformă”. Statele Unite se retrag dintr-o serie de regiuni, iar China, dimpotrivă, își creează fundament pentru prezența sa militară departe de granițele sale. Este firesc ca atât Washingtonul, cât și Beijingul, să încerce să-și demonstreze mușchii. Dar nimeni nu vrea să lupte. Prin urmare, deja în această etapă s-a anunțat reluarea contactelor între conducerea militară americană și cea chineză și, în general, trecerea la consultări „interpersonale” mai ample”, scrie Unian . Soluționarea războiului comercial între Statele Unite și China este însă o problemă mai complicată, subliniază publicația ucraineană și explică de ce: ”În primul rând, țările sunt dependente unele de altele. Și, de exemplu, restricțiile privind furnizarea de cipuri către companiile chineze (care sunt cu adevărat neplăcute pentru China) au fost echilibrate de restricțiile privind furnizarea de galiu și germaniu pe piața americană. Și acestea sunt elemente extrem de importante pentru producerea acelorași cipuri. La urma urmei, SUA și China sunt cei mai mari parteneri comerciali.
În al doilea rând, războaiele comerciale dintre giganți îi afectează pe ei înșiși într-o prima etapă, dar puțin mai târziu (și mult mai distructiv) le afectează relațiile comerciale cu alți parteneri politici... Prin urmare, țările nu renunță la concurență, dar se pare că restricțiile comerciale vor fi atenuate de ambele părți”, conchide Unian.
„China vrea să fie un „partener și prieten” pentru Statele Unite, și nu un rival” - e mesajul adresat de liderul chinez Xi Jinping oamenilor de afaceri americani reuniți la forumului de cooperare economică Asia-Pacific de la San Francisco, transmite CNN. Jurnaliștii atrag atenția asupra importanței pe care a dat-o Xi Jinping acestui eveniment, pe fondul unei scăderi vizibile a investițiilor străine în economia chineză. ”Rivalitatea dintre cele mai mari două economii ale lumii va duce inevitabil la politici, acțiuni și rezultate greșite”, a punctat președintele chinez, citat de CNN. „China nu s-a amestecat niciodată în afacerile interne ale Statelor Unite și nu are nicio intenție de a-i contesta influența”, a mai spus Xi pe un ton pe care CNN îl descrie extrem de conciliant.
Negocierile dintre liderii Chinei și Statelor Unite nu vor schimba atitudinea Beijingului față de crizele internaționale, a comunicat între timp purtătorul de cuvânt al diplomației de la Beijing, Mao Ning, transmite Ukrinform. Publicația de la Kiev subliniază că Beijingul își menține în acest fel neschimbată poziția neutră față de războiul ruso-ucrainean, dar și față de conflictul militar dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. "Poziția Chinei cu privire la cele două crize este foarte clară și consecventă. Suntem întotdeauna de partea onestității și justiției și ne străduim să promovăm pacea și negocierile, precum și detensionarea situației,” a spus Mao Ning, citată de Ukrinform.
„Întâlnirea dintre președintele american Joe Biden și liderul chinez Xi Jinping a arătat că Beijingul se îndepărtează de la cooperarea strânsă cu Moscova” – este concluzia unor analiști politici făcută pentru „Canal 24” din Ucraina. Potrivit expertul politic Valery Klochok, ”Rusia a devenit o piață serioasă pentru China - relațiile comerciale dintre aceste țări s-au intensificat în ultimii ani... În urma întâlnirii liderilor Statelor Unite și Chinei, s-a realizat ideea creării unei lumi bipolare, la care dictatorul rus Vladimir Putin a visat de ani de zile. Este adevărat, el se vedea pe locul adversarului său Joe Biden. De fapt, s-a dovedit că Statele Unite ale Americii se află la un pol al acestei lumi bipolare, iar China - la celălalt, iar lui Putin nu-i rămâne să se împace cu această realitate. În același timp, rușii parcă au luat apă în gură. Nu am auzit niciun comentariu din partea Rusiei. Există o adevărată panică la Kremlin", a remarcat expertul politic pentru ”Canalul 24”.
Pentru Ucraina sunt vești bune care vin din Europa, scriu mai multe publicații referindu-se la vizita făcută joi, la Kiev, de fostul premier și noul șef al diplomației de la Londra David Cameron. The Guardian menționează că după ce a fost învestit luni în funcție, David Cameron a ales să meargă în prima sa misiune diplomatică peste hotare anume în Ucraina. Ziarul accentuează mesajul transmis la Kiev de Cameron, care a dat asigurări că țara sa nu va renunța la sprijinul militar oferit Ucrainei în pofida izbucnirii altor crize globale precum este cea din Orientul Mijlociu.
„Admir personal puterea și determinarea poporului ucrainean. Și ceea ce vreau să spun e că vă vom oferi în continuare sprijinul moral, sprijinul diplomatic, sprijinul economic și, mai presus de toate, sprijinul militar de care aveți nevoie. Nu doar anul acesta, ci și anul viitor și atât timp cât va fi nevoie”, a declarat, citat de aceeași publicație, David Cameron în timpul unei întâlniri cu președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy.
Cu toate acestea, notează The Guardian, nu a fost anunțat un angajament public imediat cu privire la finanțarea viitoare a ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit publicației britanice, e de așteptat ca miercurea viitoare, pe 22 noiembrie, premierul de la Londra Rishi Sunak să anunțe în discursul său anual din legislativ dacă Regatul Unit își va menține sprijinul financiar pentru înarmarea Ucrainei la nivelul actual de 2,3 miliarde de lire sterline pe an.
O altă noutate îmbucurătoare pentru Ucraina este realegerea, liderului Partidului Socialist din Spania, Pedro Sanchez, la funcția de premier al țării, scriu mai multe publicații de la Kiev. Unian amintește că în ultimii doi ani, cu Sanchez la conducere, Spania a fost un susținător constant al sprijinului politic și militar pentru Ucraina în contextul agresiunii ruse. „Astfel, Spania furnizează periodic Ucrainei arme. Ultimul pachet de ajutor a inclus sisteme de apărare aeriană, care sunt extrem de necesare înaintea atacurilor preconizate ale Rusiei asupra sectorului energetic ucrainean. De asemenea, Spania a fost una dintre țările care au furnizat Ucrainei tancuri Leopard 2. După Summitul NATO din iulie, Spania a aderat voluntar la așa-numitele „garanții de securitate pe termen lung” pentru Ucraina, prin care o serie de țări s-au angajat să sprijine Kievul cu arme”, scrie Unian.
