REVISTA PRESEI: Șansa R. Moldova de a evada din blestemul geografic; renașterea cinematografiei moldovene
Șansa istorică a Republicii Moldova de a evada din blestemul geografic, avantajele și dezavantajele aderării europene pentru sistemul medical și renașterea cinematografiei moldovene – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Agerpres.ro îl citează pe secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, cu declarația că Republica Moldova are o șansă istorică de a evada din blestemul geografic prin aderarea la Uniunea Europeană. Geoană și-a exprimat speranța că la Consiliul European, care va fi peste câteva zile, liderii europeni să urmeze avizul favorabil al Comisiei Europene și să înceapă procedurile de aderare pentru Republica Moldova și pentru Ucraina. Sunt absolut convins că proiectul președintei, Maia Sandu, Republica Moldova în UE în 2030, este un proiect realizabil. Nu ușor, dar realizabil, a precizat oficialul NATO.
Într-un interviu pentru Moldova 1, eurodeputatul român, Eugen Tomac, afirmă că decizia de a invita Republica Moldova și Ucraina să adere la comunitatea europeană este cel mai inteligent și de forță răspuns pe care îl putea da Uniunea Europeană pericolului pe care îl reprezintă Rusia prin războiul ilegal declanșat împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană, de când s-a creat, a încercat să răspundă la toate provocările pe care le-a trăit continentul nostru prin două măsuri: mai multă integrare și extindere, precizează europarlamentarul. Evident că acest proces de aderarea nu va fi simplu. În Republica Moldova avem prezență militară ilegală de peste 30 de ani în regiunea transnistreană, remarcă Tomac. Potrivit lui, negocierile de aderare vor fi cu condiționalități destul de clare, pentru că, deocamdată, nu există unanimitate în Uniunea Europeană în ceea ce privește extinderea spre Est, cu Ucraina și Republica Moldova.
Într-un interviu pentru sanatateinfo.md, președintele Colegiului Medicilor din România, Daniel Coriu, vorbește despre avantajele și dezavantajele pe care le va oferi UE sistemului medical din Republica Moldova, odată cu aderarea la comunitatea europeană. Sănătatea va fi reglementată conform legilor, politicilor și strategiilor naționale ale țării. Nu va exista un cadru impus de către Uniunea Europeană. Dar ceea ce va trebui reglementat conform cerințelor UE ține de exercitarea profesiunii de medic și acolo veți avea foarte mult de muncă. Este vorba în primul rând de similitudinea programelor de pregătire a specialiștilor, explică doctorul. În ceea ce privește mobilitatea medicală, Uniunea Europeană are și părți bune, și părți mai puțin bune. Pe de o parte, cadrele pregătite în Republica Moldova vor putea profesa în oricare țară europeană și vor primi instruiri prețioase. Pe de alta parte, Republica Moldova va rămâne și mai descoperită cu specialiști. Doctorul spune că în România, aproximativ jumătate din absolvenții universităților de medicină migrează în alte țări și anticipează o evoluție similară pentru Republica Moldova. Soluția ar fi să deveniți mai atractivi pentru medici, dar nici noi nu am găsit soluția pentru această problemă, precizează specialistul.
TV8 relatează că în pragul protestelor masive anunțate de fermieri, Ministerul Agriculturii a propus crearea unui grup de lucru care să examineze situația agricultorilor ajunși în prag de faliment. Aceștia ar urma să-și depună dosarele, iar statul va interveni pentru ca agricultorii să își poată reeșalona împrumuturile și să nu fie presați de creditori să plătească penalități pentru întârzieri. Anunțul a fost făcut de ministrul Vladimir Bolea după o întrevedere cu reprezentații Asociației Forța Fermierilor, care anunța anterior reluarea protestelor din 22 noiembrie. Agricultorii nu au respins categoric propunerea ministrului, deși admit că crearea grupului de lucru nu va aduce rezultatele scontate, ci doar va trage de timp. Ei cer ca prin intervenția Comisiei Pentru Situații Excepționale să fie impus un moratoriu la calcularea penalităților pe care le au față de creditori și să fie aprobate plăți directe la hectar pentru porumb și floarea-soarelui.
Ziarul de Gardă a discutat cu fermieri despre ce soluții așteaptă la problemele cu care se confruntă. Antreprenoarea Diana Crudu afirmă că pentru producătorii de cereale anul 2023 a fost unul extrem de complicat. Prețul mic de achiziție nu poate acoperi nici măcar sine costul de producere. În lipsa unor intervenții consistente din partea statului, agricultorii vor intra în insolvență și, respectiv, în faliment. Situația sectorului este una în derivă, pentru că foarte mulți producători de cereale nu vor avea resursele necesare să înceapă un nou an agricol, mulți se vor trezi cu tehnica și bunurile sechestrate de către creditori, iar o bună parte – cu stocuri mari de cereale nevalorificate, spune antreprenoarea. Fermierul Sergiu Dimineț constată și el că agricultura e în criză. Noi falimentăm, iar guvernul se face că nu vede, spune el. La Giurgiulești vapoarele se încarcă cu marfă ucraineană, iar noi cu a noastră stăm în hambare. Guvernul poate face una din două: fie deschid căi de export, fie subvenționează diferența la prețurile de achiziție la cereale, afirmă agricultorul.
Într-un podcast la Europa Liberă, analiștii politici, Igor Boțan și Nicolae Negru, comentează noile evoluții în procesul de migrare tot mai amplă a preoților din Republica Moldova spre Biserica Ortodoxă Română și încearcă să anticipeze care opțiune va prevala în interiorul Mitropoliei Moldovei. Potrivit analistului, Nicolae Negru, rezolvarea situației de acum, a cărei direcție parcă o vedem, va necesita multe discuții și poate compromisuri. Pe de altă parte, insistența asupra altor forme de trecere la Biserica Ortodoxă Română, decât prin aderarea la Mitropolia Basarabiei, creează o sumedenie de probleme. Și Igor Boțan consideră că procesul iminent de trecere, în majoritate, la Biserica Ortodoxă Română, prin Mitropolia Basarabiei va fi unul lent. Dar totul depinde de modul în care se vor desfășura evenimentele politice în Republica Moldova. Dacă procesul de integrare europeană va fi unul rapid, atunci și procesul de trecere a parohiilor la Mitropolia Basarabiei va fi unul mai intens. Dacă vor exista sincope, acest proces se va regăsi și în această tranziție de la Mitropolia Moldovei către Mitropolia Basarabiei, explică analistul.
Agenția de presă IPN informează că familiile cu un grad înalt de vulnerabilitate energetică vor beneficia de vouchere pentru înlocuirea becurilor și a electrocasnicelor. Programul Eco-voucher este aplicat în premieră în Republica Moldova, iar beneficiarii vor fi selectați dintre cei care s-au înregistrat pe platforma compensații.gov.md. Prioritate vor avea familiile cu venituri modeste și cu cheltuieli mari la energie. În acest an programul este implementat cu suportul partenerilor externi, iar de anul viitor va fi finanțat de Guvern. Potrivit deputatei PAS, Ina Coșeru, acest program și altele din domeniul energetic vor contribui la scăderea tarifelor și la utilizarea mai rațională a resurselor energetice. Deputata spune că resursele energetice se produc din resurse naturale, care sunt tot mai puține și care trebuie folosite cât mai rațional, iar cetățenii nu prea au această cultură a economisirii. Suntem în căutare continuă de fonduri ca să putem implementa programe de eficiență energetică, în primul rând, fiind vorba despre termoizolarea locuințelor, mai afirmă deputata.
Jurnaliștii portalului moldova.org observă că după decenii de propagandă sovietică, dar și o pauză îndelungată, cinematografia moldovenească pare să renască și explică de ce în ultima vreme vedem tot mai multe filme autohtone. Motivul ar fi că statul a început să sprijine cinematografia, se face promovarea filmelor autohtone, iar producătorii de filme participă la mai multe training-uri și festivaluri, explică Valentina Iusuphodjaev, directoarea Centrului Național al Cinematografiei. Anual, instituția organizează câte un concurs de finanțare a filmelor. Iar pentru acest an, bugetul, este de aproape 400 de mii de euro. Acești bani se repartizează între regizorii și casele de producție câștigătoare. În ultimii șapte ani, cu suportul statului, au fost produse peste 30 de filme de ficțiune de lung și scurt metraj, documentare și animații, deși bugetul de 400 de mii de euro nu ajunge nici măcar pentru un film de lungmetraj low cost, precizează Valentina Iusuphodjaev. Specialista susține că cinematografia nu înseamnă doar producție de filme, ci și cinematografe, educație, festivaluri, arhivă de film, etc. Iar fără unele dintre aceste piese, puzzle-ul nu se adună și nu putem obține imaginea completă.
