Personalitatea Mitropolitului Gurie Grosu, un ierarh luminat, a fost comemorată la 80 de ani de la trecerea în eternitate
„Mitropolitul Gurie Grosu - misiunea de credință și cultură” a fost genericul expoziției de fotografii și documente, inaugurată la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală (MNEIN) din capitală. A avut loc și o conferință științifică de comemorare a Primului Titular al Mitropoliei Basarabiei, după 100 de ani de ocupație rusă.
Evenimentele organizate de Asociația obștească „Gurie Grosu” și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” sunt consacrate aniversării a 80-a de la trecerea în eternitate a luminatului ierarh.
„Este un moment de pomenire și de evocare a marelui Mitropolit Gurie Grosu care a avut un rol extraordinar la organizarea vieții bisericești în Basarabia din prima jumătate a secolului 20. Ajunge să fie unul din militanții făuririi Unirii din 27 martie 1918”, a relevat Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei.
„În perioada vitregă a stăpânirii ruse în Basarabia, Gurie Grosu a avut un mare curaj”, a spus Silvia Grossu, autoarea mai multor volume, o cercetare complexă a activității ierarhului.
„A ajuns să fie Ierarh al acestei provincii mult pătimitoare în 1918, mai întâi ca episcop vicar, iar după aceea, ca episcop titular, din 1920. A păstorit până în 1936”, a precizat Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud.
„Gurie Grosu a fost Mitropolitul care a iubit Basarabia, a iubit poporul. El spunea: să dăm Basarabiei mai multă cultură! Cultură și educație națională. Scopul final era ca să cultive dragostea de limba română și cultul acestei limbi în Basarabia”, a adăugat profesorul, cercetătorul științific, Ion Negrei.
„El a unit ambele dimensiuni - și mesajul ortodoxiei, și mesajul legat de revirimentul național al românilor din Basarabia. Anume revenirea la limba română în biserici, în slujbele bisericești care nu se mai făceau de decenii, și revenirea limbii române, cel puțin ca instruire în clasele primare, au fost cauzele pentru care el a militat”, a spus coordonatoarea evenimentului, Silvia Grossu.
Astfel, Gurie Grosu a fost ctitorul desăvârșit al vieții bisericești și al culturii naționale din Basarabia.
„El a ctitorit foarte multe instituții începând cu tipografia eparhiala, în 1906, mai apoi revista ”Luminătorul”, în 1908. Cea mai importantă ctitorie a Mitropolitului Gurie Grosu este înființarea Mitropoliei Basarabiei în 1928, cu toate instituțiile pe care această Mitropolie le avea”, a subliniat Ion Negrei, vicepreședinte al Asociației Istoricilor „Alexandru Moșanu”.
Mitropolitul Gurie Grosu a avut de suferit, fiind suspendat din funcție și exilat de două ori.
„Deși reabilitat, în 1941 este deja repus în funcție, dar nu mai vede Basarabia, erau cumplite vremurile, și în 1943 a murit la spitalul brâncovenesc”, a menționat Silvia Grossu, conferențiar la USM.
Gurie Grosu s-a născut la 1 ianuarie 1877 în satul Nimoreni, raionul Ialoveni. Primul Mitropolit al Basarabiei, după Unirea din 1918, s-a stins din viață la 14 noiembrie 1943 și este înmormântat la Mănăsirea Cernica din București.
