Retrospectiva economică a anului 2022: Războiul din Ucraina și nivelul ridicat al inflației, printre cele mai mari provocări
Anul economic 2022 a fost probabil unul dintre cei mai grei pentru Republica Moldova din acest secol. Inflația mare, seceta, blocajul legăturilor comerciale tradiționale, criza energetică au afectat atât cetățenii, cât și mediul de afaceri, toate acestea fiind amplificate și de războiul din Ucraina.
Anul 2022 a debutat pe un val inflaționist, care începuse în toamna anului precedent ca efect al crizei pandemice. Experții însă prognozau revenirea la normalitate în prima jumătate a anului. Invazia rusă în Ucraina a dat peste cap toate previziunile experților. Or, efectele acesteia pentru întreaga economie mondială au fost imense, pornind de la creșterea prețurilor la produsele energetice, până la cele alimentare. Ucraina este un mare exportator de cereale din lume, iar porturile sale, în special Odesa, erau o parte importantă a lanțului logistic și de transport la nivel mondial.
Republica Moldova a fost una dintre cele mai afectate țări de război, economia sa fiind strâns legată și dependentă atât de piața ucraineană, cât și de căile de transport ale acesteia. În consecință, inflația a crescut constant, până către sfârșitul anului, când a ajuns la aproape 35%. S-au majorat în principal prețurile la resursele energetice, care au provocat scumpiri în lanț. Banca Națională a impus politici restrictive, majorând treptat rata de bază până la 21,5%. Rata inflației se va menține ridicată și în următoarea perioadă de timp, dar apogeul acesteia a trecut, a anunțat la mijlocul lunii noiembrie guvernatorul Băncii Centrale, Octavian Armașu. „Noi am trecut de picul inflației și intrăm într-o perioadă de scădere a acesteia. Evoluția inflației creează condiții pentru a trece la o politică monetară stimulativă. Ceea ce înseamnă o posibilă reducere a ratei de bază și normei rezervei obligatorii în viitor”, a explicat guvernatorul BNM , Octavian Armașu.
Criza energetică poate fi considerată un sinonim al anului 2022 și nu doar pentru Republica Moldova. Aceasta a afectat practic întreg continentul european. Pe lângă faptul că prețurile la energie electrică și gaze au crescut de câteva ori în 2022, iar la carburanți aproape s-a dublat, Republica Moldova s-a confruntat și cu riscul de a rămâne fără aceste resurse, accentuând astfel vulnerabilitățile sistemului său energetic. Rusia a redus în luna octombrie volumul de gaze livrat Republicii Moldova, ceea ce a condus la micșorarea cantității de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan. Republica Moldova a început să importe mai mult din Ucraina, dar bombardamentele rusești au afectat sistemul energetic al acesteia. Ulterior a procurat din România, la un preț mult mai mare, dar livrările erau afectat de bombardamente, întrucât sistemele energetice ale Republicii Moldova și Ucrainei sunt interconectate.
Din luna decembrie, tot volumul de gaze livrat de Gazprom ajunge în stânga Nistrului, în schimbul unei cantități mai mari de energie electrică. Pe lângă acestea, Republica Moldova s-a confruntat în 2022 și cu una dintre cele mai severe secete din ultimele decenii, care a afectat producția agricolă și, respectiv, a contribuit la majorarea prețurilor. În luna noiembrie, inflația anuală la produsele alimentare a fost de 33%.
Crizele economice și inflația au afectat puternic puterea de cumpărare a oamenilor, fenomen care se atestă pe întreg continentul european, a comentat pentru Radio Moldova, analistul economic Viorel Gârbu. „Cetățeanul de rând a atestat că puterea de cumpărare a scăzut. Inflația a fost una foarte înaltă, salariile nu au crescut pe măsură și atunci eu cred că anul curent a fost cu suficiente probleme. Pe lângă asta, au fost multe probleme obiective legate de clima secetoasă ce a influențat sectorul agricol și sectorul agricol a influențat bunăstarea materială la cei moldoveni care depind de veniturile generate de agricultură. Este un fenomen regional în primul rând pentru că inflația foarte ridicată se întâmplă în special în Europa. În urma războiului din Ucraina costul resurselor energetice este foarte mare”, a remarcat analistul Viorel Gârbu.
Și expertul Veaceslav Ioniță consideră că 2022 a fost unul extrem de greu pentru economie și cetățeni. „Consumul real al populației a scăzut, calitatea vieții a fost mai mică, veniturile reale a populație au fost cu 12% mai mici. Agricultura a înregistrat o scădere, comerțul extern este într-o scădere nu prea bună, PIB-ul negativ. Cel mai grav a fost pe capitolul resurse energetice. Avem o creștere fără precedent la toate resursele energetice în special la gaze, la care prețul a crescut de 6 ori, rata inflației, cea mai mare din ultimii 22 de ani, scumpirea banilor de trei ori. Bugetul de Stat este nevoit să împrumute la o dobândă foarte mare. Sper foarte mult că în anul 2023 noi vom recupera și lucrurile vor merge într-o direcție corectă și bună”, a menționat economistul Veaceslav Ioniță.
În același timp, Președinta Maia Sandu a declarat la emisiunea „În context”, de la Moldova 1, că în 2023 autoritățile centrale trebuie să pună un accent sporit pe dezvoltarea economiei și să vină cu politici eficiente. „În acest an au fost făcute multe pe partea de ajutoare sociale, dar aceste măsuri de protecție socială nu sunt sustenabile dacă nu o să avem dezvoltare economică. Banii trebuie să vină de undeva, trebuie să existe dezvoltare economică și eu cred că este nevoie de o politică economică mai cuprinzătoare și mai eficientă pentru a ajuta IMM-urile să supraviețuiască în această perioadă dificilă și întreprinderile mari să poată să se dezvolte și să crească”, a declarat președinta Maia Sandu.
Experții și autoritățile vorbesc despre revenirea economiei în 2023, totuși, într-un ritm destul de scăzut. Evoluția războiului din țara vecină este greu de prevăzut, iar prognozele economice pentru anul viitor sunt încă destul de incerte.
