Corespondență// Ce este «libertarianismul», din ce în ce mai revendicat de politicienii dreptei
Ura față de stat și serviciile publice, promovarea pieței ca singur instrument social, individualismul feroce... După Donald Trump, Boris Johnson și acum - noul președinte al Argentinei, reapare „libertarianismul” mișcare politică născută în Statele Unite în anii 1960 și care converge de câteva decenii încoace cu extrema dreaptă.
Cei care aderă la această ideologie își mai spun: „antisistem” sau chiar „anarho-capitaliști”. Partidul libertarian argentinian al noului președinte Javier Milei se numește de altfel Partido Libertario, iar mantra sa de campanie, extrem de simplistă, a fost că: „Tot ceea ce poate fi privatizat va fi privatizat ”.
Susținând o reducere a statului la strictul minim, grație desființării Ministerului Muncii sau a celui al Educației , și „privatizării tuturor companiilor ”, Milei se înscrie în cea mai pură tradiție libertariană, acel curent de filozofie politică născută în Statele Unite în anii 1960 pe fundalul anticomunismului virulent și al teoriilor economice liberale ale Școlii din Chicago.
Ura față de stat, sfințenia proprietății private, promovarea pieței, individualismul total...
Pentru libertarianism nu există bine comun
Figura supremă a libertarismului a fost scriitoarea ruso-americană Ayn Rand. Cu numele real Alissa Zinovievna, Ayn Rand a crescut în Rusia într-o familie de evrei burghezi și a emigrat în Statele Unite după Revoluția bolșevică din februarie 1917. Romanciera își alimenta scrierile cu o aversiune totală față de ideile stângii.
Două dintre romanele sale, Fântâna (The Fountainhead, 1943) și Atlas Shrugged (1957), două bestselleruri în America de Nord și practic necunoscute în Europa, prezintă principiile motrice ale utopismului libertarian: eroi ultra-individualiști care sfidează normele societății, făcând însă să avanseze umanitatea. Ayn Rand și glorificarea imaginii de self-made-man care urăște orice formă de reglementare reprezintă un model pentru figuri influente din dreapta americană, precum Paul Ryan sau Donald Trump.
Libertarianismul promovează cea mai totală libertate de exprimare („ libertatea de exprimare ” în Statele Unite), adică libertatea de a spune totul și de a autoriza orice cuvinte, inclusiv comentarii și insulte rasiste. Donald Trump este un susținător fervent, la fel ca Elon Musk care a dezlănțuit discursuri pline de ură și conspirație pe Twitter după ce a cumpărat rețeaua de socializare în urmă cu un an.
Întrucât libertatea individuală are prioritate față de orice altceva, libertarianismul acordă prea puțină atenție - sau deloc - măsurilor de luptă pentru mediu, care tind să restrângă monopolizarea resurselor naturale de către sectorul privat. În ceea ce privește ajutoarele sociale, ele pur și simplu nu ar trebui să existe în concepția libertariană a societății.
AUTOR: Dan Alexe
