Corespondență: Ce este OSCE, organizația la care Ucraina și balticii nu participă în semn de protest împotriva prezenței lui Lavrov
Cum s-a anunțat deja, Ucraina și țările baltice boicotează reuniunea care începe astăzi a OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) în capitala Macedoniei de Nord, Skopje.
Estonia, Letonia și Lituania au mai declarat marți că diplomații lor de vârf nu vor participa la întâlnire în semn de protest față de invitația la Lavrov. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba s-a întors la Kiev direct de la Bruxelles, unde a participat miercuri la primul Consiliu NATO-Ucraina, fără a mai zbura la Skopje.
Refuzul celor patru țări de a participa se datorează prezenței ministrului rus de externe Serghei Lavrov. Anunțul a venit a doua zi după ce Bulgaria a anunțat că își va deschide spațiul aerian ministrului rus, acordând o scutire diplomatică pentru cerul european închis Rusiei din cauza invaziei sale din Ucraina. Conferința ministerială anuală de la Skopie începe joi.
Kievul a cerut ca Moscova să fie exclusă din organizație. Macedonia de Nord deține în prezent președinția rotativă a organismului european de securitate. Dar la ce folosește aceasta?
OSCE trimite misiuni de observatori internaționali în alegeri
Principala misiune a OSCE este de a trimite echipe de observatori și experți internaționali, care monitorizează alegerile din diferite țări. Participarea se face pe principii de voluntariat și, în consecință, eficiența acestor misiuni de monitorizare depinde foarte mult de voința celor 57 de țări membre (printre care Rusia și Bielorusia) și de disponibilitatea lor de a plăti trimiterea unor observatori.
Tot așa, între 2014 și 2022, mii de observatori OSCE, neînarmați, au monitorizat armistițiul fragil dintre forțele guvernului ucrainean și separatiștii proruși din estul țării.
În Republica Moldova, de pildă, în alegerile din 2020, au participat 2.200 de observatori, printre care și unii trimiși de OSCE, desfășurați în întreaga țară.
În mod ideal aceste echipe sunt compuse din experți legali si din oameni care au experiența unor asemenea misiuni. Oameni care, de preferință, au mai participat în acea regiune geografică sau chiar și în acea țară la observarea alegerilor și al căror cuvânt, la sfârșitul evaluării, atunci când se prezintă un raport și anumite concluzii, poate avea o anumită greutate.
Aceste misiuni nu au ca scop doar verificările în ziua alegerilor. Munca lor în general e împărțită în trei etape: un grup vine înainte de alegeri, uneori chiar cu mai multe săptămâni, și acești experți și observatori verifică de exemplu legislația electorală, verifică listele de candidați, situația presei, climatul politic – dacă se fac presiuni sau nu, dacă populația e bine informată; urmează etapa cea mai spectaculoasă, a alegerilor propriu-zise, când sunt urmărite desfășurarea procedurii de votare și numărarea voturilor; în a treia etapa, după alegeri, observatorii internaționali mai rămân un timp pentru a vedea ce se întâmplă cu eventualele contestații.
Concluziile unei misiuni internaționale care ar urmări doar ziua alegerilor nu ar avea, astfel, nici o valoare, dacă nu s-ar purcede la verificări înainte de publicarea raportului final. Deseori, concluziile diferitor echipe de observatori se contrazic chiar între ele, mai ales atunci când în joc sunt anumite interese politice. S-a întîmplat chiar ca unii membri ai unor asemenea comisii să fie suspecți de părtinire. Sau, poate numai din bunăvoință ei au putut să spună că da, alegerile nu au fost corecte, dar că regimul trebuie încurajat, pentru că e pe calea unei democratizări. Posibilitățile sunt nesfârșite și trebuie o întreagă artă deseori pentru a descifra acele concluzii care spun că, „deși s-au înregistrat neregularități izolate, în ansamblu alegerile au fost corecte”. Pot astfel fi comise greșeli politice... din bunăvoință.
Aceste organizații precum OSCE nu au însă nici o putere de constrângere, așa încât rezultatele monitorizării pot deseori fi ignorate. In același timp, o critică foarte serioasă din partea lor poate afecta într-un anume fel legitimitatea unor alegeri, dar asta depinde, desigur, de gradul de democratizare a țării respective.
Neputința OSCE
Mulți membri ai OSCE au criticat organizația pentru că se află într-o poziție în care Rusia, și uneori Bielorusia, pot opune un veto asupra tuturor deciziilor OSCE, Moscova nu a permis, de câțiva ani, aprobarea bugetului organizației, organizarea de evenimente oficiale OSCE sau extinderea misiunilor. La fel, Rusia a respins numirea Estoniei ca președinte din 2024. Cât despre misiunea OSCE din Republica Moldova, funcțională încă din 1993, Rusia a blocat, în decembrie 2022, reînnoirea mandatului anual, limitându-l la o perioadă de șase luni, repetată în iunie 2023 la încă o perioadă de șase luni.
AUTOR: Dan Alexe
