Revista presei internaționale: eforturile președintelui Ucrainei de a obține asistență militară la Washington
Presa internațională își concentrează atenția asupra eforturilor președintelui Ucrainei, de a obține la Washington o nouă asistență militară pentru țara sa. Publicațiile ucrainene semnalează în același timp că Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete asupra capitalei Kiev unde noaptea trecută au fost răniți zeci de civili. Nici de la Bruxelles nu vin vești pozitive, presa apreciind tot mai reduse șansele deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova. Lidia Petrenco rezumă câteva dintre articolele dedicate acestor evenimente.
Peste 50 de civili au fost răniți noaptea trecută în urma unor noi atacuri cu rachete rusești asupa Kievului, transmite presa locală. Adevărul European scrie că oamenii au suferit în special în urma distrugerilor produse de fragmentele unor rachete doborâte de sistemele de apărare anti-aeriană. Publicația atrage atenția asupra intensificării loviturilor cu rachete asupra capitalei odată cu venirea iernii, semnalând nevoile urgente ale Ucrainei de a-și întări capacitatea de apărare a spațiului aerian.
E și unul dintre cele mai importante obiective enunțate în urmă cu câteva ore la Washington de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, transmite CNN. Într-o conferință comună de presă cu liderul de la Casa Albă, Zelenskyy a solicitat noi sisteme americane de rachete Patriot afirmând că Rusia nu poate opune nimic acestora. Potrivit CNN, Biden a spus la rândul său că le-a propus deja parlamentarilor republicani un compromis pentru a debloca asistența militară de peste 60 de miliarde de dolari pe care o solicită pentru Ucraina.
Totuși, Congresul american va amâna probabil până anul viitor examinarea asistenței suplimentare pentru Ucraina și legislației privind securitatea frontierei Statelor Unite cu Mexicul, scrie The Hill. Publicația face referire la declarațiile senatorului republican John Cornyn, membru al echipei de conducere a liderului republican din Senat, Mitch Mackeonnell. El a declarat că finanțarea suplimentară pentru Ucraina va fi probabil amânată până în 2024 precizând că până pe 25 decembrie nu se va putea ajunge la un acord privind securitatea frontierei de sud a SUA. Întrebat dacă a mai rămas timp în acest an pentru a ajunge la un acord privind reforma securității la frontieră și ajutorul militar pentru Ucraina, Cornyn a răspuns scurt: „Nu”.
The Hill informează că o părere asemănătoare are și liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, care a spus că ar fi „aproape imposibil” să se adopte proiectul de lege. El i-a cerut președintelui Biden să se implice mai mult în deblocarea negocierilor, notează ziarul. "Chiar dacă am ajunge la un acord asupra proiectului, ar fi practic imposibil să reușim să-l dezbatem, să-l trecem prin Senat, să-l trecem prin Camera Reprezentanților până la Crăciun. Asta nu înseamnă că nu este important", a spus Mitch McConnell citat de The Hill.
În timp ce președintele ucrainean încearcă să obțină un nou sprijin din partea Statelor Unite, de la Bruxelles vin primele semnale că Ungaria ar putea debloca asistența financiară de 50 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană ar urma să i-o ofere Kievului în următorii patru ani. Potrivit ziarului Bloomberg, Budapesta vrea în schimb să i se ofere 30 de miliarde de euro - bani pe care urma să-i primească din bugetul comunitar anul trecut, dar care au fost blocați din cauza încălcării normelor statului de drept și corupției din țară. Bloomberg citează o declarație a directorului biroului politic al guvernului maghiar, Balazs Orbán, care recunoaște că multe țări din Uniunea Europeană se vor împotrivi condiției înaintate de Budapesta. Totuși, Ungaria propune cel puțin o soluție pentru depășirea procedurilor tehnice, scrie Bloomberg.
„Finanțarea Ungariei și finanțarea Ucrainei de către Uniunea Europeană sunt două probleme separate. Dar dacă UE insistă că finanțarea pentru Ucraina provine din bugetul modificat al blocului comunitar, atunci cele două probleme vor deveni interconectate", a spus Balazs Orbán, citat de Bloomberg. Publicația notează că Ungaria crește miza într-un moment în care așteaptă deja să-i fie deblocate primele 10 miliarde de euro, după ce guvernul maghiar a adoptat legi menite să consolideze independența justiției.
Între timp, șeful diplomației de la Kiev, Dmytro Kuleba, continuă să depună eforturi la Bruxelles atât pentru deblocarea sprijinului financiar european, cât și pentru deschiderea negocierilor de aderare a țării sale la Uniunea Europeană. Dar presa semnalează că odată cu apropierea summitului Consiliului European, șansele atingerii acestui obiectiv devin tot mai mici. Nu doar Ungaria, ci și Austria se împotrivește deschiderii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina, scrie Unian cu referire la un anunț al serviciului de presă al parlamentului de la Viena. Potrivit comunicatului, cancelarul austriac Karl Nehammer le-a transmis membrilor comisiei parlamentare pentru afaceri europene, că se va opune deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina în actualele condiții. El a precizat că se împotrivește unui tratament preferențial pentru Ucraina sau Bosnia-Herțegovina . Mai mult, s-ar fi pronunțat categoric împotriva aderării accelerate a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană considerând că orice nouă extindere trebuie precedată de reformarea internă a blocului comunitar.
Noutăți mai optimiste pentru Ucraina, vin deocamdată de la Varșovia, scrie presa ucraineană. Mai multe ziare atrag atenția asupra promisiunii noului premier Donald Tusk de a soluționa problemele bilaterale de ultimă oră apărute la frontiera comună a celor două state în urma protestelor transportatorilor. Mai mult, Tusk e dispus să susțină continuarea sprijinului financiar și militar al țării sale pentru Ucraina și să rămână un aliat ferm al Statelor Unite și NATO.
Reuters observă în același timp că Donald Tusk a schițat marți o viziune pro-europeană în programul său de guvernare, dar a atenționat că nu va accepta revizuiri ale tratatelor Uniunii Europene nefavorabile țării sale. Potrivit agenției de presă, Tusk a promis să refacă relațiile cu Bruxellesul după cei opt ani în care Comisia Europeană a învinuit permanent fostul guvern conservator de încălcarea normelor democratice.
BBC descrie misiunea extrem de grea pe care o va avea vechiul și noul premier al Poloniei, Donald Tusk, de a-și readuce țara în albia democrației. Partidul conservator Lege și Justiție al lui Jaroslaw Kaczynski, a transformat Polonia într-un stat cu tendințe autoritare, cu o justiție și instituții de presă subordonate puterii, spun observatorii politici locali citați de BBC. Ei sunt de părere că principala provocare pentru Donald Tusk e legată de una dintre cele mai importante promisiuni electorale - de a-i aduce în fața justiției pe reprezentanții fostei conduceri. În mod previzibil aceștia vor denunța persecuții politice și își vor chema susținătorii la proteste, spun analiștii amintind că Patidul Lege și Justiție e sprijinit de o treime din populația țării. În plus, polarizarea politică din țară va crește inevitabil, odată cu apropierea alegerilor locale din primăvară și a celor europarlamentare din vară, notează BBC accentuând că victoria definitivă împotriva valului populist din Polonia este un obiectiv care trebuie încă atins.
