Revista presei: etapele aderării la Uniunea Europeană
Deschiderea negocierilor de aderare între Republica Moldova și Uniunea Europeană este, firește, cap de afiș în presa națională. Alla Ceapai trece în revistă câteva din principalele reacții și comentarii.
Europa Liberă notează că decizia neașteptată a liderilor UE de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina a fost luată după ce premierul Ungariei, Viktor Orban, care se opusese vehement deciziei, a acceptat să iasă din sală în momentul votului, știind că ceilalți 26 de lideri europeni vor vota în favoarea deciziei. Orban a confirmat pe Facebook că s-a abținut de la votul asupra a ceea ce a numit „o decizie proastă, irațională și nepotrivită”. Dar, cum a notat premierul irlandez Leo Varadkar, Orban a decis de asemenea să nu recurgă la dreptul de veto în privința Ucrainei. Decizia summit-ului, pe care mulți o așteptau abia în a doua zi a reuniunii, adică vineri, a fost salutată imediat de liderii Republicii Moldova și Ucrainei. Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că este o decizie strategică și o zi care va rămâne în istoria Uniunii. Decizia summit-ului a venit la câteva ore după ce președintele rus Vladimir Putin, în remarci sarcastice, la o conferință de presă anuală, vorbea despre dezbinarea din sânul UE. Putin a spus cu aceeași ocazie că este treaba Republicii Moldova dacă vrea să iasă din CSI de dragul UE, și că oricum în CSI „nu are mare preț”.
Newsmaker.md publică mesajul comun al președintei Maia Sandu, premierului Dorin Recean și președintelui Parlamentului Igor Grosu, după decizia Consiliului European. Conducerea țării a felicitat cetățenii și a mulțumit liderilor europeni pentru încredere. Avem mult de lucru în continuare, dar suntem încurajați de această decizie, a declarat Maia Sandu. Mulțumesc tuturor celor care au crezut în noi. Mulțumesc partenerilor de la Kiev și București, a afirmat Igor Grosu. La rândul său, premierul Dorin Recean le-a mulțumit colegilor din cadrul instituțiilor statului pentru munca „asiduă” depusă în procesul de aderare, dar le-a atenționat că de acum încolo va fi și mai mult de lucru.
Ziarul de Gardă îl citează pe ministrul de Externe, Nicu Popescu, cu precizarea că primul pas pentru deschiderea negocierilor de aderare va fi făcut vineri, 15 decembrie. Înainte de începerea propriu-zisă a negocierilor, va avea loc un screening care va evalua gradul de aliniere al legislației Republicii Moldova la cea europeană. Primul capitol de negocieri va fi reforma justiției și lupta împotriva corupției. În discuțiile noastre cu Comisia Europeană, reforma justiției și combaterea corupției sunt obiectivul numărul unu și primul capitol pe care ne vom axa în următoarea săptămâni și luni. Urmează să clarificăm care vor fi următoarele capitole în discuțiile pe care le vom avea cu reprezentanții Comisiei Europene din Directoratul General pentru Extindere, a explicat ministrul.
Moldova 1 explică etapele aderării la Uniunea Europeană și precizează că negocierile de aderare reprezintă un proces greoi care implică adoptarea legislației Uniunii Europene, în mod special reformarea judiciară, administrativă și economică. Negocierile au loc între miniștrii și ambasadorii guvernelor din Uniune și țara candidată, sub forma unei conferințe interguvernamentale. Există 35 de capitole de negocieri și se bazează pe mai multe elemente. Fiecare capitol de negociere trebuie închis separat și poate fi închis numai atunci când toate guvernele naționale își dau acordul. Screeningul fiind evaluarea Comisiei Europene, o analiză detaliată a fiecărui progres pe fiecare capitol. După încheiere negocierilor pe toate capitolele, urmează ratificarea tratatului de aderare, document care marchează aderarea țării candidate la Uniunea Europeană și care trebuie să obțină sprijinul celor trei instituții europene - Parlamentul, Comisia și Consiliul European. La fel, trebuie ratificat de fiecare guvern național în parte și de țara care aderă.
Radio Chișinău îl citează pe eurodeputatul Siegfried Mureșan spunând că începerea negocierile de aderare este cea mai importantă decizie pentru cetățenii Republicii Moldova de la obținerea independenței și este confirmarea că Republica Moldova va trece printr-un amplu proces de modernizare și reformare în următorii ani. Acest proces va fi făcut cu sprijinul Uniunii Europene și a tuturor țărilor membre. Autoritățile de la Chișinău vor beneficia de asistență financiară și tehnică crescută din partea UE pentru a pregăti țara de aderare. Procesul de aderare va crește, totodată, nivelul de trai din țară, astfel că cetățenii Republicii Moldova vor simți beneficiile integrării europene cu mult înainte de aderarea propriu-zisă. Potrivit lui, e și o decizie simbolică care arată că Republica Moldova a scăpat din sfera de influență a Rusiei și că, de îndată ce negocierile se vor încheia, îi va fi alocat un loc la masa Uniunii Europene, cu aceleași drepturi ca toate celelalte state membre.
TV Nord din Bălți relatează că tinerii din municipiul Bălți consideră că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este unica cale spre dezvoltare. Totuși, potrivit lor, pentru a deveni europeni în adevăratul sens al cuvântului, e necesară implicarea fiecăruia dintre noi, dar și revizuire sistemului de învățământ, deoarece o educație orientată spre valorile europene, inovație și dezvoltarea abilităților relevante pentru piața europeană a muncii este crucială pentru pregătirea unei generații apte să se integreze în comunitatea europeană. Pentru studentul Universității „Alecu Russo” din Bălți, Alexandru Mușcinschi, o Moldova Europeană este o țară în care drepturilor cetățenilor sunt respectate și care se bazează pe parteneriatul social dintre cetățean și stat. Un alt student, Timofei Gorodinschi, notează că procesul de integrare în UE nu e o ieșire la magazin, e un proces care conține zeci de ani de muncă și mult efort.
Editorialistul Ziarului de Gardă, Petru Grozavu, notează că nu am reușit să ieșim ca lumea dintr-un an electoral, că intrăm în altul, în care, potrivit avertismentelor „stângii”, ne așteaptă încăierări politice grele pentru întâietate, mult mai complicate și mai dificile decât în cadrul localelor din acest an, iar considerente ar fi mai multe. Autorul observă că PAS forțează pasul și caută să anticipeze și să se pregătească cu rezervă de timp pentru noul scrutin electoral, ca să nu-i prindă prezidențialele nepregătiți, așa cum s-a întâmplat în cazul localelor. Președinta Maia Sandu încearcă să recupereze, în măsura șanselor pe care i le mai poate oferi 2023, măcar câteva din „bilele albe” pe care PAS le-a pierdut în fața contracandidaților săi la alegerile locale din noiembrie. Editorialistul face referire la recentul forum al primarilor noi aleși convocat de șefa statului și notează că participarea a mai bine de 2/3 din primari e un punct bun de pornire pentru PAS în dezvoltarea relațiilor cu puterea locală și în refacerea imaginii PAS în teritoriu și al spargerii frontului anti-PAS care este pus la cale de partidele de stânga, dacă nu cumva această acțiune nu va rămâne doar una preelectorală și electorală.
Într-un podcast la Europa Liberă, directoarea Ziarului de Gardă Alina Radu spune că decizia subită a Poștei Moldovei de a crește taxa de distribuție pentru presa tipărită, de la aproape 2 lei până la circa 6 lei, este o greșeală foarte mare, care poate duce la diminuarea forței jurnalismului critic și dispariția unor ziare din Republica Moldova pe timp de război informațional non-stop. În cele din urmă va avea de pierdut și Poșta Moldovei pentru că, pe fondul unei posibile reduceri a tirajelor, va avea de distribuit mai puține gazete și reviste, iar asta va bate în poștaș, explică jurnalista. Comentând anunțul Guvernului că va compensa integral prin intermediul unui mecanism transparent ajustarea tarifului de distribuție a ziarelor, jurnalista afirmă că nu ar vrea ca pe termen lung presa să devină dependentă de stat. Cât despre acordarea redacțiilor, la necesitate, a unei vacanțe de trei luni la plata distribuției, Alina Radu spune că ar fi „o vitamină minusculă pentru un picior bolnav de cangrenă”.
Observatorul de Nord din Soroca publică un reportaj video de la Liceul „Ion Creangă” din Soroca unde elevii din clasa a V au participat în premieră la o lecție transdisciplinară. Profesoara de limbă și literatură română Felicia Voicu și profesoara de muzică Veronica Guțu au încercat să îmbine într-o singură lecție limbajul a trei arte: literatura, muzica și pictura în predarea aceleași teme - Chipul Mamei, dar din perspective diferite. Elevii au avut oportunitatea să-și exprime gândurile în moduri diferite, fie în scris, în discuții, muzică sau desen fiind implicați în diverse activități interactive, inclusiv pictură verbală și muzicală, colaj de cântece, sinestezie în literatură.
