Cetățenii din Serbia sunt așteptați la vot pe fondul unor tensiuni socio-politice și a implicării Rusiei în campania electorală
Pe 17 decembrie, în Serbia au loc alegeri parlamentare anticipate - al cincilea scrutin ultimul deceniu. Opoziția contestă coaliția de guvernământ condusă de Partidul Progresist Sârb (SPP) al președintelui populist Aleksandar Vucic, pe fondul tensiunilor politice și sociale legate de guvernarea țării, scrie Euronews.
Peste 6,5 milioane de cetățeni cu drept de vot sunt chemați la urne pentru scrutinul de duminică, potrivit Fundației Internaționale pentru Sistemele Electorale (IFES).
Vucic, care nu este oficial liderul SNS și nici nu candidează, deși lista partidului său se numește „Aleksandar Vucic – Serbia nu trebuie să se oprească”, a condus campania electorală cu promisiunea că, dacă formațiunea sa nu obține o majoritate pentru a guverna, va demisiona și va convoca alegeri prezidențiale în 2024.
Actualele alegeri legislative anticipate sunt o încercare de a liniști opoziția, care a căpătat curaj după amplele demonstrații antiguvernamentale în semn de protest față de două atacuri armate comise la întâmplare în acest an, care au șocat populația țării balcanice. În consecință, 19 persoane au morți, dintre care 10 copii la o școală din Belgrad.
În urma acelor incidente, opt partide și mișcări eterogene de opoziție și pro-europene s-au unit pentru prima dată în coaliția „Serbia împotriva violenței” (SPN).
Presa internațională scrie că în aceste alegeri sunt în joc nu doar cele 250 de mandate din Parlamentul național, ci și cele din Adunarea regiunii autonome Voivodina, precum și primăriile a 60 de orașe, inclusiv Belgrad.
Rusia ia parte activ la campania parlamentară din Serbia, spun observatorii. În același timp, în opinia lor, propaganda din mass-media este folosită pentru a demoniza UE și Occidentul.
Potrivit DW Serbia este considerată unul dintre cei mai fideli aliați europeni ai Rusiei. Pentru a se asigura că rămâne așa, Moscova se implică în campania electorală locală, demonizând prin propagandă și știri false UE și Vestul.
În plină cursă electorală, Vucic a mulțumit Rusiei pentru ajutorul acordat în campanie și a explicat de ce a refuzat, în ciuda candidaturii țării sale la aderarea în UE, să alăture Serbia sancțiunilor europene impuse Moscovei: „Am luptat pentru a nu distruge peste noapte prietenii, pe care le-am construit în decenii. La urma urmei, rușii sunt prietenii noștri tradiționali”.
Pe de altă parte, presa pe care Vucic o controlează reia cu insistență afirmația că țările occidentale finanțează o poziție sârbă pentru a-l răsturna pe actualul președinte.
Tot ce vine de la ruși este perceput drept credibil și corect de-a lungul și de-a latul Serbiei. O întreagă rețea virtuală de propagare și consolidată prin mass-media funcționează în Serbia - și, se pare, cu succes.
În realitate, țara este mult mai strâns legată de Occident decât de Rusia. Două treimi din schimburile comerciale se realizează cu UE. Majoritatea investițiilor străine provin de acolo. În plus, nimeni nu s-ar gândi să-și caute de lucru sau să studieze în Rusia. Când vine vorba de bunăstarea proprie și viitorul personal, doar Occidentul intră în discuție – de preferință Austria și Germania.
