Ramona Strugariu, interviu la Radio Moldova// Deschiderea negocierilor de aderare pentru R. Moldova, rolul României și beneficiile apropierii de UE
Republica Moldova a fost pregătită pentru deschiderea negocierilor de aderare, iar de acum încolo, atât autoritățile de la Chișinău cât și Uniunea Europeană trebuie să mobilizeze pentru a se apropia de familia europeană, a declarat la postul național de radio, europarlamentara Ramona Strugariu. Oficiala a precizat că votul Consiliului European este unul politic, dar acesta nu ar fi fost pozitiv, dacă țara noastră nu ar fi fost îndeplinit toate criteriile aferente acestui proces.
„Discuțiile au fost destul de tensionate înaintea acestei decizii, au existat cârcotașii de serviciu care au amenințat până în ultimul moment că vor bloca această decizie. Știm și cum s-a luat până urmă decizia. 26 de state membre prezente în sale, pentru că Victor Orban a ieșit din sală tocmai în momentul votului ca să-și poată continua comunicațional linia de critică a deciziilor europene. Important că totul este bine, că avem această decizie. Neîntârziat trebuie să ne apucăm de treabă în continuare, iar Republica Moldova trebuie să-și așeze acest parcurs european capitol cu capitol, foarte bine și foarte lucid, în așa fel încât, să poată face pașii către acasă și către familia europeană cât mai repede.”.
Comisia Europeană a subliniat de fiecare dată care sunt progresele înregistrate de Republica Moldova și a menționat aspectele unde trebuie să se insiste mai mult, a spus Ramona Strugariu. În această ordine de idei, eurodeputata a afirmat că procesul lent al reformei justiției sau a luptei împotriva corupției este doar o chestiune de timp.
„Nu este o chestiune de rea voință sau stagnare. Este nevoie să avem dosare făcute bine, să simțim, să se simtă și în sistem această schimbare. Știm foarte bine că nu este ușoară. Tehnocrații de la Chișinău și tehnocrații de la Bruxelles știu foarte, foarte bine, chiar în detalii, că Republica Moldova a făcut o treabă foarte bună și pe criterii obiective a fost considerată pregătită să facă pasul către deschiderea negocierilor de aderare”.
Totodată, Ramona Strugariu a afirmat că România trebuie să-și asume aderarea Republicii Moldova, nu doar declarativ, ci sectorial.
„E adevărat că România a făcut eforturi în ultima perioadă și s-a mobilizat mult mai bine și mai repede decât în alte momente ale istoriei noastre comune, dar chiar vreau să punctez câteva lucruri. În primul rând, tot ce înseamnă conectarea Republicii Moldova la UE, și aici mă gândesc la coridoarele de transport, la piața de energie care este un sector critic, strategic pentru Republica Moldova. România are o responsabilitate mare aici și poate face foarte mult, se pot face aceste conexiuni cu România către Europa. Noi ne-am gândit și ne-am asumat ca obiectiv strategic încă din 2015 să interconectăm sistemele de gaze naturale, transport și energie. În momentul în care a început războiul, evident că a fost accelerăm, dar trebuie să se vadă această accelerare în mod real. Și România are ceva restanțe în ceea ce înseamnă o infrastructură de transport serioasă. Asta se repercutează și în ceea ce privește conectarea Republicii Moldova la UE. Vorbim despre coridoare europene de transport, trebuie să avem autostrăzi, trebuie să avem infrastructură de cale ferată, și acele proiecte care sunt mai mici, în Moldova în special, care să permită accesul real la UE”.
Ramona Stugariu s-a referit și la beneficiile apropierii Republicii Moldova de blocul comunitar. În acest context, ea a menționat că partenerii europeni ai țării noastre „vor lupta” ca 600 de milioane de euro alocați inițial Ucrainei să fie redirecționați R. Moldova. Asta în condițiile în care autoritățile europene vor să creeze un așa numit „Plan Marshall” pentru reconstrucția țării aflate în război.
„Oamenii văd beneficiile proiectului european și e o chestiune pe care o văd și în România, și astăzi, după atâția ani de la aderare - într-o infrastructură mai bună, în școli în condiții decente, spitale curate. Fiecare țară care ține la oamenii lui face aceste lucruri. Ce înseamnă în plus UE? Înseamnă o capacitate financiară și de asistență mare ca să poată Republica Moldova să facă mai repede și mai bine aceste lucruri și este un sprijin fără de care nu cred că ar reuși nici pe departe atât de bine și într-un ritm accelerat, dar e un parcurs, pe care, trebuie să înțelegem, nu îl parcurgem peste noapte și sunt etape, în care există susținere europeană. Este foarte important, sunt bani care vin, mă gândesc la cele 600 de milioane de euro pe care îi aveam alocați în cadrul financiar multianual pentru Ucraina, dar pentru că acum e vorba despre un plan Marshall separat pentru Ucraina, acești bani trebuie să fie și vom lupta să fie redirecționați către Republica Moldova și mult mai multă capacitate financiară mobilizată. Instrumentele de preaderare, de acolo iarăși vor veni din 2025 către Republica Moldova. Toți acești bani trebuiesc gestionați cu cap, și având în minte aceste priorități care sunt esențiale”.
În același timp, europarlamentara a remarcat că Uniunea Europeană a dublat asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova și a sprijinit diverse proiecte de eficiență energetică.
„800 de mii de gospodării din care beneficiat de asistență pentru tot ce înseamnă partea asta de izolarea locuințelor, încălzire. Creșterea independenței energetice și sigur, costurile au crescut la energie, dar ele au crescut pentru toată Europa și știm bine ce efort în criză am făcut, așa încât să menținem lucrurile pe o linie de plutire. Sigur ele se vor așeza în timp, după aceea, tot ce înseamnă investiții și creștere economică, are un efect cât se poate de concret în traiul de zi cu zi. Înseamnă locuri de muncă, salarii mai bine plătite. Sunt lucruri car vor merge în timp spre tot mai bine. După aceea, în tot ce înseamnă reforma administrativă se va vedea efectul, dar aici este nevoie de multă înțelepciune și la nivel local și național, în așa fel încât aceste reforme să poată să capaciteze comunitățile”.
Potrivit Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, din anul 2021 și până în prezent UE a oferit țării noastre un sprijin de peste 1,09 miliarde de euro, inclusiv granturi și împrumuturi
