REVISTA PRESEI // Comentariile președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean despre începerea negocierilor de aderare
Comentariile președintei Maia Sandu și premierului Dorin Recean despre începerea propriu-zisă a negocierilor de aderare; capcana regimului facilitat de obținerea a cetățeniei rusești și anatomia războiului hibrid, printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la ProTV Chișinău, președinta Maia Sandu, a precizat că, după deschiderea negocierilor de aderare, începe procesul propriu-zis cu o evaluare a gradului de corespundere a legislației Republicii Moldova la cea europeană, pentru că procesul de aderarea anume aceasta înseamnă, ajustarea legislației. Comisia Europeana ne va face evaluarea să vadă câte legi avem care corespund și câte legi sunt cele la care trebuie să lucrăm și ne va ghida în acest proces, a explicat Maia Sandu. Vorbind despre Rusia, șefa statului a menționat că aceasta va continua acțiunile de destabilizare intensificându-le spre primăvară, în contextul celor doi ani electorali care urmează. Noi trebuie să învățăm din lecțiile alegerilor locale și din câte știu se lucrează la nivelul mai multor instituții pentru ca aceste lecții să se transforme într-o analiză și să venim cu măsuri concrete care să reducă riscurile și să apere procesul democratic și votul cetățenilor, a spus Maia Sandu.
Într-o emisiune la TV8 premierul Dorin Recean a declarat că era important ca decizia de deschidere a negocierilor de aderare să fie luată la pachet pentru Republica Moldova și Ucraina, care apără acum pacea și securitatea în toată Europa, inclusiv în Republica Moldova. În continuare, Republica Moldova se va îndrepta în direcția unor programe care să construiască Uniunea Europeană acasă. Vom lucra la toate cele 33 de capitole ale negocierilor de aderare. E vorba de 33 de domenii ale dezvoltării țării, între care: protecție socială, îngrijire medicală, dezvoltarea afacerilor, deschiderea piețelor europene pentru producătorii, bunurile și serviciile moldovenești, a explicat Recean. Potrivit lui, fundamentală este reforma justiției, care va contribui la durabilitatea celorlalte reforme și la ireversibilitatea acestora. Premierul a comentat și decretul semnat de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care prevede un regim facilitat de obținere a cetățeniei Federației Rusă pentru cetățenii mai multor state, inclusiv Republica Moldova. Văd asta ca pe o încercare de a recruta „carne de tun” pentru acest război brutal și de neînțeles, pornit de Rusia în țara vecină, Ucraina. Vreau să rog cetățenii să nu recurgă la asta, a spus Recean.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca notează că lipsa entuziasmului și a unei reacții pozitive la scară largă în societatea moldovenească la începerea negocierilor cu Uniunea Europeană poate indica o anumită indiferență sau pesimism față de apropierea de UE. Chiar și opoziția de dreapta, pro-europeană nici măcar nu a încercat să câștige capital politic de pe urma evenimentului istoric. Politologul subliniază că integrarea europeană nu poate fi realizată fără un sprijin constant și necondiționat din partea cetățenilor care își doresc această schimbare. Trebuie să ne dăm seama de importanța necesității unor reforme profunde în stat. Schimbările nu pot apărea din neant, iar pentru a progresa, este esențial să se implementeze reforme ample și să se facă schimbări fundamentale în sistemul juridic și în cadrul statului de drept. Dacă ne dorim cu adevărat ca Republica Moldova să devină membru al Uniunii Europene până în 2030, este esențial să participăm cu toții, întreaga societate, pentru realizarea acestui ideal care nu mai este de mult un vis, îndeamnă politologul.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, constată că războiul hibrid pe care îl duce Rusia împotriva Republicii Moldova nu se reflectă adecvat în legislație. O asemenea noțiune nici nu există în Constituția Republicii Moldova. Ce este un război hibrid, care sunt semnele sale, cum se apără statul în cazul unui război hibrid nu se știe, legislatorii nu s-au gândit la aceasta și nu au elaborat o strategie de apărare. Și atunci cum neutralizezi pericolul prezentat de partidele care au ca sursă financiară un stat străin sau o organizație criminală finanțată de un stat străin, se întreabă editorialistul. El notează că Rusia testează în Republica Moldova instrumente și tehnologii noi de influențare a alegerilor, a politicii interne în general. Situația se complică și fiindcă autoritățile sunt nevoite să acționeze în condițiile democrației și pluralismului, ale vidului legal, Republica Moldova a devenit prin voia sorții un „poligon” de verificare a metodelor legale de luptă anti-război hibrid, care să nu degenereze în autoritarism sau totalitarism.
Romaniacurata.ro titrează că Republica Moldova a depășit România în lupta împotriva corupției. Indexul Integrității Publice realizat de European Research Center for Anti-Corruption and State-Building, plasează Republica Moldova pe poziția 35-a cu șase locuri în fața României în evaluarea controlului corupției pentru anul 2023 și în prognoza pentru anul viitor. Republica Moldova se numără printre cele 22 de țări care au înregistrat îmbunătățiri în controlul corupției, în timp ce România stagnează. Raportul precizează despre Republica Moldova că a reușit să-și răscumpere democrația după fiecare criză periodică, a reușit să-și îmbunătățească scorul, depășindu-și regiunea și depășind Ucraina de la începutul războiului. Țara a adoptat toate legile și instituțiile anticorupție din repertoriu, în mare parte cu încurajarea și sprijinul financiar al comunității internaționale. Verificarea actuală a sistemului judiciar este necesară, dar rezultatele rămân să fie validate de performanțele viitoare. Republica Moldova are un record de transparență, ajungând în top zece la nivel mondial și are o masă critică de e-cetățeni. Țara are mare nevoie de sprijinul UE pentru a-și rezolva problemele structurale care subminează buna guvernare, zonele gri legate de Transnistria separatistă și moștenirea sa sovietică, în general.
Într-un interviu pentru Moldova 1, experta anticorupție, Cristina Ciubotaru, comentează ascensiunea Republicii Moldova în Indexul Integrității Publice și concluzionează că suntem percepuți mai bine decât în realitate am avea progrese. Experta spune că pare stranie evoluția la capitolul transparența bugetară și a achizițiilor publice, în condițiile în care Republica Moldova este, deja de câțiva ani, guvernată în regim de Stare de Urgență ceea ce inevitabil afectează transparența. Cred că e mai degrabă un indicator care s-a îmbunătățit pe fundalul unei politici externe reușite a Republicii Moldova în acest sens, explică experta. Vorbind despre aprecierea la capitolul controlul corupției, experta subliniază lipsa dosarelor de mare corupție și amintește că lupta împotriva corupției a fost una dintre principalele critici în cel mai recent raport al Comisiei Europene. Experta mai afirmă că există o sursă de îngrijorare foarte mare că se lucrează foarte mult pe dosarele opoziției și nu prea pe cele care să vizeze funcționari din arcul guvernamental.
Radio Chișinău îl citează pe expertul politic, Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, spunând că noua Strategie a Securității Naționale, adoptată recent de Parlament, este un document oportun în contextul geopolitic actual, care corespunde realităților și definește clar riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale. S-a încercat identificarea unor mecanisme de tranșare, depășire a acestora, deși într-un mod mai timid, pentru că s-a înțeles că acest document este viziunea președintelui Republicii Moldova și a partidului de guvernământ, menționează expertul. Documentul constată că în prezent mediul regional de securitate este cel mai periculos de la obținerea independenței, iar din cauza acțiunilor ostile ale Rusiei, un imperativ strategic este consolidarea accelerată a capacităților sistemului de securitate și apărare al Republicii Moldova. Analistul politic Ion Țăbârță observă că documentul nu pornește de la falsa abordare că neutralitatea este un instrument care să îți garanteze securitatea, așa cum sugerau precedentele strategii.
TV8 anunță că îl va ataca în judecată pe primarul Chișinăului, Ion Ceban, după ce acesta, mai întâi, a refuzat să discute cu reporterii postului despre o investigație care dezvăluie cum partidul său MAN a adunat donații pentru a-și finanța recenta campanie electorală, iar ulterior a reacționat impulsiv, după apariția investigației. Ceban a atacat jurnaliștii, numindu-i „killeri politici”, iar formațiunea sa a lansat o serie de falsuri în adresa TV8. Este regretabil că primarul a decis să reacționeze printr-un atac la presa independentă. Tratăm această reacție a primarului drept o încercare de intimidare a jurnaliștilor de investigație, spune jurnalista Mariana Rață. Între timp, ONG-urile de media au emis un comunicat în care condamnă discursul de intimidare a jurnaliștilor la care recurge Ion Ceban și-i cer primarului să folosească un limbaj decent și adecvat.
Jurnaliștii portalului nordnews.md din Bălți au decis să afle câte proiecte de dezvoltare locală au fost finalizate, în acest an, în nordul țării, în cadrul Programului Național „Satul European”, dar și care este valoarea lucrărilor efectuate. Potrivit datelor solicitate de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cele 11 raioane din nordul Republicii Moldova și municipiul Bălți, au fost realizate cu succes 86 de proiecte din totalul de 141. Valoarea totală a investițiilor este de peste 231 de milioane de lei. Cele mai multe investiții au fost obținute de autoritățile publice locale din raionul Drochia. Aici au fost implementate 11 proiecte din cele 13 aprobate, cu o valoare totală a investițiilor de peste 40 de milioane de lei. Cele mai multe proiecte finalizate vizează îmbunătățirea infrastructurii de apă și de canalizare, urmate de cele de renovare a acoperișului instituțiilor de învățământ, dar și dotarea acestora cu mobilier și tehnologii moderne. Cele mai puține proiecte au fost finalizate în raionul Dondușeni, doar două din șapte, ambele vizând aprovizionarea cu apă. Tot în 2023, în Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova au fost realizate 85 de proiecte din 127 în cadrul Programului Național „Satul European Expres”. Valoarea totală a investițiilor este de peste 30 de milioane de lei.
TV Nord din Bălți relatează că rezultatele ultimului scrutin arată că tot mai puțini tineri se implică în procesul electoral. Ponderea tinerilor a fost de doar 18,37% din numărul total al alegătorilor care au participat la alegerile locale generale din noiembrie. Unii tineri spun că s-au dezamăgit de practicile corupte, care încă mai persistă, sau că pur și simplu sunt dezinteresați de procesele politice. Alții afirmă că doar cunoscând legile și participând activ în cadrul scrutinelor și nu doar, putem asigura democrația. Doctorul în drept și magistru în științe politice, Ion Ciobanu, constată că mulți tineri nu cunosc pe deplin legile și mecanismele statului în care trăiesc. Educația civică precară și lipsa informațiilor accesibile privind structura și funcționarea instituțiilor guvernamentale contribuie la o cunoaștere limitată a drepturilor și responsabilităților civice.
