BILANȚUL ANULUI // Activitatea Parlamentului
În acest an, Parlamentul a aprobat un șir de legi importante în diverse domenii, precum justiție, economie, asistență socială și sănătate. În această perioadă, deputații au examinat o moțiune de cenzură înaintată de opoziție pe marginea activității Guvernului, care a fost respinsă de majoritatea parlamentară. O retrospectivă a celor mai importante decizii luate de parlamentari pe parcursul anului aflați din subiectul realizat de Cristina Prisacari.
Una dintre primele acțiuni ale Parlamentului de la începutul acestui an a fost învestirea noului Guvern, condus de prim-ministrul Dorin Recean, la mijlocul lunii februarie, după ce fostul premier Natalia Gavrilița a demisionat.
În luna mai, Legislativul a votat pentru ridicarea, în mod repetat, a imunității parlamentare a deputatei Marina Tauber. Iar în toamnă au fost lipsiți de imunitate deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, la solicitarea Procurorului General Interimar, Ion Munteanu.
Parlamentul a examinat și o moțiune de cenzură, înaintată de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor pe marginea activității Guvernului.
Drept urmare, Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Dorin Recean, a fost audiat în plen, iar de la tribuna Parlamentului fiecare ministru și-a prezentat realizările în perioada de activitate. După mai bine de zece ore de dezbateri, moțiunea de cenzură a fost respinsă de deputații PAS.
Recent, la solicitarea opoziției, aprobată de majoritatea parlamentară, au fost audiați în plen ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, în legătură cu starea alarmantă din agricultură și cu protestele organizate repetat de fermieri, dar și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, chemat să explice situația din domeniul învățământului.
În prima lectură, majoritatea parlamentară a votat și o nouă strategie a securității naționale, care stabilește principalele provocări la adresa securității statului, cum ar fi amenințările ce parvin din partea Federației Ruse în raport cu Republica Moldova, corupția și crima organizată.
În acest an, Legislativul a prelungit de cinci ori starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova. Ultima dată, s-a întâmplat la sfârșitul lunii noiembrie, când starea excepțională a fost continuată doar pentru 30 de zile, comparativ cu 60, cum se proceda anterior. Autoritățile admit că, după expirarea acestui termen, țara noastră ar putea reveni la regimul obișnuit de activitate.
Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au boicotat de mai multe ori ședința Parlamentului, în special, la dezbaterea proiectelor de prelungire a stării de urgență, cu care aceștia nu erau de acord.
Câteva dintre cele mai importante proiecte de legi examinate în anul 2023 de Parlament au vizat reformarea sectorului justiției - evaluarea externă a procurorilor și judecătorilor, delimitarea competențelor Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție, precum și instituirea instanței specializate în investigarea cazurilor de mare corupție, o inițiativă a președintei Maia Sandu. Totodată, Parlamentul a numit și un nou director la Centrul Național Anticorupție, după demisia lui Iulian Rusu.
Deputații au mai votat pentru instituirea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, precum și a Agenției naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie.
Un proiect de lege care a stârnit critici din partea opoziției și dezbateri în rândul societății civile a fost cel referitor la introducerea sintagmei „limba română” și înlocuirea cu sintagma „limba moldovenească” în toate actele normative ale Republicii Moldova. În timpul dezbaterilor, deputații din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au protestat de la tribuna Parlamentului, insistând ca „limba moldovenească” să rămână în Constituție. Cu pancarte în mâini, aceștia au scandat lozinci „Moldova!” și „Anticipate!”.
În domeniul social, deputații au susținut pachetul „Spor pentru Moldova” care prevede rectificarea bugetului de stat pentru a include majorări salariale, plăți unice și finanțarea unor proiecte de dezvoltare. De asemenea, a fost aprobată, în prima lectură, Legea Bugetului de Stat pentru anul 2024, care stabilește salarii mai mari cu 15 procente pentru profesori, creșterea salariului minim cu o mie de lei, alocații și indemnizații mai mari pentru copii. Prevederile legii au fost însă dur criticate de opoziție, în viziunea căreia proiectul ar fi unul antisocial și cu un deficit bugetar prea mare.
La fel, în acest an, Parlamentul a demarat procedura de denunțare a unor acorduri încheiate pe Platforma Comunității Statelor Independente. Până acum a fost aprobată revocarea a peste 20 de tratate. Printre acestea, Acordul privind Adunarea interparlamentară a Comunității Statelor Independente, colaborarea cu statele CSI în domeniul ocrotirii sănătății și ajutorul reciproc în caz de accidente. Potrivit autorităților, acordurile denunțate sunt inoportune și nu oferă beneficii cetățenilor țării noastre.
Amintim că, în urma alegerilor parlamentare din 11 iulie 2021 a fost ales Parlamentul de legislatura a 11-a, în componența căruia au intrat trei formațiuni politice, inclusiv un bloc electoral, acestea formând trei fracțiuni parlamentare. Ulterior, unul dintre cele trei partide care au acces în Parlament a fost declarat neconstituțional, iar deputații care îl reprezentau au devenit independenți. Partidul Acțiune și Solidaritate deține majoritatea parlamentară, cu 63 de mandate, iar Blocul Comuniștilor și Socialiștilor dispune de 27 de mandate. Din componența actualului Parlament mai fac parte cinci deputați independenți și cinci neafiliați.
Autor: Cristina Prisăcari
