Revista presei: riscurile referendumului privind aderarea europeană a Republicii Moldova
Riscurile referendumului privind aderarea europeană a Republicii Moldova; criza de procurori și UE tot mai implicată și relevantă în soluționarea conflictului transnistrean - sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Jurnal TV relatează că ideea organizării unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este, în general, susținută de către locuitorii capitalei. Trecătorii întâlniți pe străzile Chișinăului spun că referendumul este exact ceea de ce avem nevoie pentru a stabili direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și că cetățenii sunt cei care trebuie să decidă viitorul țării. Ideea de a organiza referendumul în toamna anului viitor a fost avansată de președinta Maia Sandu cu ocazia împlinirii a trei ani de mandat, șefa statului anunțând că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024.
TV8 citează analiști politici spunând că ideea organizării unui referendum odată cu alegerile prezidențiale ar putea fi o strategie electorală a președintei, dar ar putea fi și o capcană pentru Maia Sandu. Analistul Anatol Țăranu crede că ideea organizării acestui referendum este una riscantă. Ea nu îi va aduce mare folos Maiei Sandu din punct de vedere electoral și politic, în schimb, la această etapă, ar putea să prejudicieze cursul european al Republicii Moldova. Analistul mai notează că legislația electorală creează impedimente în ceea ce privește organizarea unui referendum de acest fel în ziua alegerilor prezidențiale sau parlamentare. Un alt analist politic, Ion Tăbârță, crede că e un scenariu periculos și notează că dacă referendumul va fi organizat concomitent cu prezidențialele, ar putea avea succes, dar dacă separat, atunci ar putea fi o prezență foarte redusă la urne. El mai notează că raționamentele organizării acestui plebiscit rămân neclare, având în vedere că anterior și opoziția socialistă a solicitat un referendum în acest sens. Socialiștii spun că susțin în continuare ideea, chiar dacă o cred întârziată, dar spun că referendumul și alegerile prezidențiale ar trebui să aibă loc separat.
TVR Moldova relatează că sistemul procuraturii se confruntă cu o criză de procurori, cu peste 120 de posturi vacante, cele mai multe – în teritoriu, și fără niciun concurs pentru ocuparea acestor funcții organizat în ultimii aproape 3 ani. Cea mai mare criză de procurori e în procuraturile teritoriale din Ungheni, Cantemir, Anenii Noi, Nisporeni și Hâncești. Pentru a face față volumului mare de lucru, la Procuratura Nisporeni a fost delegat un procuror de la Ungheni. La Nisporeni, lucrurile se complică și din cauza faptului că aici nu există judecătorie. Din 2017, sediul instanței se află la Ungheni. O situație dificilă e și la Procuratura Hâncești, unde, în lipsa ofițerilor de urmărire penală, procurorii sunt nevoiți să facă și munca acestora. Deși volumul de munca s-a dublat, salariile procurorilor nu au fost mărite din 2018. Chiar dacă sunt mai mulți candidați, Consiliul Superior al Procurorilor nu a mai organizat de aproape trei ani concursuri pentru ocuparea funcțiilor vacante. Reprezentanții Consiliului susțin că de fapt ar fi dat startul concursurilor, însă acestea nu au fost finalizate.
Europa Liberă îl citează pe expertul Alexandru Flenchea, fost vicepremier pentru Reintegrare spunând că în condițiile actuale activitatea instituțiilor statului este suficientă pentru menținerea unui dialog eficient între Chișinău și Tiraspol și pentru toate celelalte subiecte de discuții. Iar decidenții politici de la Chișinău, inclusiv președinta Maia Sandu, ar trebuie să accepte întâlniri cu lideri ai administrației separatiste de la Tiraspol doar în situația în care va avea loc reintrarea administrativă a regiunii în componență statului Republica Moldova, adică rezolvarea conflictului. Alexandru Flenchea mai observă că Uniunea Europeană este acum mult mai implicată și mult mai relevantă în soluționarea conflictului transnistrean decât acum 5-10 ani. Bruxellesul are un interes sporit pentru rezolvarea conflictului transnistrean, acordând suport Chișinăului, dar noi suntem cei care trebuie să formulăm clar obiectivele și necesitățile noastre, subliniază expertul.
TV8 prezintă istoria lui Vladimir – un moldovean care a ales să apere Ucraina invadată de armata rusă și a fost decorat pentru vitejie. El spune că s-a înrolat în armata ucraineană în urmă cu un an și jumătate. Ajunge în cele mai grele zone ale frontului și participă la eliberarea mai multor localități. Ucraina rezistă și o să reziste în continuare, iar câștigul va fi de partea ei, se arată convins tânărul. El neagă că ucrainenii ar fi la limită, că nu ar mai avea armament și că ar fi obosiți să lupte. Toți băieții care luptă sunt curajoși și o să meargă până la capăt, fără frică. Iar toată dezinformarea precum că Ucraina pierde este o mare minciună a rușilor care se bagă peste tot și încearcă să descurajeze oamenii, să scadă moralul, mai spune Vladimir.
Radio Chișinău informează că în timp ce tot mai mulți preoți părăsesc Mitropolia Moldovei, care este supusă Patriarhiei Ruse, Mitropolitul Vladimir a avut un pelerinaj cu subînțeles la Moscova. În ziua de Crăciun pe stil nou, Mitropolitul a oficiat slujbe în biserica cu hramul „Sfânta Treime cea de Viață Dătătoare” din Konkovo, Moscova, reprezentanța Bisericii Ortodoxe din Moldova. În ultima perioadă tot mai mulți preoți au anunțat că părăsesc Mitropolia Moldovei, care este supusă Patriarhiei Ruse, și au trecut la Mitropolia Basarabiei.
G4media.ro relatează că Mitropolitul Vladimir își afirmă loialitatea față de Rusia și condamnă presa că divizează biserica ortodoxă. Șeful celei mai mari Biserici Ortodoxe din Republica Moldova, subordonată bisericii rusești, s-a plâns că rândurile sale au fost atacate în perioada premergătoare Crăciunului – sărbătorit în două zile separate de bisericile rivale din fostul stat sovietic, relatează Reuters. Mitropolitul Vladimir s-a plâns într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii trecute că mass-media „susținută de sprijinul politic” răspândește diviziunea în cadrul bisericii. Biserica lui Vladimir, Mitropolia Moldovei, și-a reafirmat luna trecută loialitatea față de Biserica Ortodoxă Rusă, în ciuda îndoielilor legate de sprijinul acesteia din urmă pentru războiul din Ucraina. Aceasta marchează Crăciunul pe 7 ianuarie, dar influența sa asupra credincioșilor este contestată de Mitropolia Basarabiei, care se subordonează bisericii românești și a primit peste 60 de preoți care au părăsit biserica rivală în ultimele luni. Mitropolia Basarabiei, care sărbătorește Crăciunul pe 25 decembrie, a ajuns să fie considerată un element-cheie al efortului guvernului de a se apropia de curentul european.
Ziarul de Gardă îl citează pe Parohul bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din satul Ghidighici, Maxim Melinti, explicând, cu argumente istorice, de ce Nașterea Domnului se sărbătorește pe 25 decembrie, dar nu pe 7 ianuarie, așa cum a fost din bătrâni. Preotul notează că, în cărțile religioase, în dreptul slujbei Nașterea lui Hristos este scris 25 decembrie, nu 7 ianuarie, dar că, 5 din cele 15 Biserici Ortodoxe Autocefale, nu au acceptat îndreptarea calendarului făcută în anul 1923, și din acest motiv uzează două calendare. Cu părere de rău, acea reformă necesară și inofensivă din punct de vedere dogmatic a provocat disensiuni în urma cărora lumea ortodoxă s-a împărțit în două: cei de stil nou și cei de stil vechi, expică preotul.
Diez.md face o retrospectivă a anului 2023 și trece în revistă cele mai memorabile evenimente ale anului. Pentru Republica Moldova, anul 2023 a fost marcat în mod deosebit de un șir de evenimente politice. Pe lângă desfășurarea alegerilor locale generale în localitățile din țară, am avut ocazia să asistăm și la diverse evenimente ce au vizat direcția europeană a Republicii Moldova. De asemenea, cetățenii moldoveni au resimțit și impactul unor evenimente de nivel internațional, unele având repercusiuni directe asupra lor, iar altele influențându-i într-o măsură mai redusă. Printre evenimentele de referință sunt: desfășurarea Adunării „Moldova Europeană și a Summitul-ui Comunității Politice Europene în Republica Moldova; revenirea la limba română; începerea negocierilor de aderare la UE, războiul din Ucraina și cel din Israel-Hamas.
Unimedia.info relatează că șase instituții rezidențiale din domeniul educației urmează a fi lichidate, unele din ele nu mai funcționau din lipsă de copii, iar altele activau la capacitate minimă, copiii fiind reintegrați în familiile lor biologice, extinse, dați sub tutelă sau în grija asistenților parentali. Ministerul Educației și Cercetării va institui comisiile care vor asigura desfășurarea procesului de lichidare a instituțiilor rezidențiale. Disponibilizarea angajaților se va efectua în conformitate cu prevederile legislației muncii. Iar bunurile imobile așe școlilor-internat vor fi transmise altor instituții de stat spre folosință.
Expresul din Ungheni relatează că feeria sărbătorilor de iarnă s-a făcut resimțită și la Biblioteca raională „Dimitrie Cantemir” din Ungheni, unde a fost organizat un atelier de confecționare a „Fulgilor de bucurie” pentru mame și copii. În cadrul atelierului, organizatoarele le-au explicat participanților pașii necesari pentru a crea fulgi de zăpadă. Cu hârtie colorată, foarfece și lipici, mamele și copiii au tăiat și au lipit, transformând simplele materiale în compoziții tematice de iarnă. Fiecare, de la mic la mare, a contribuit la crearea unui fulg unic, iar atmosfera plăcută și colindele pe fundal, au amplificat spiritul sărbătorilor. Bibliotecara Tatiana Nazîru spune că organizarea atelierelor a devenit o tradiție în ultimii ani, în preajma sărbătorilor. Scopul lor este de a consolida familiile, de a implica adulții să petreacă timpul util și plăcut alături de copiii lor.
