Bilanțul anului 2023 // Reformele în domeniul justiției, în prim-planul agendei publice
Reformele în domeniul justiției au rămas și în acest an în prim-planul agendei publice. Unul din principalele subiecte din acest domeniu a fost evaluarea judecătorilor de comisia Pre-Vetting și contestarea acesteia de unii reprezentanți ai sistemului, dar și de lideri politici. Fiind un an electoral, autoritățile au atras atenția și la modificarea cadrului juridic pentru a reduce corupția politică. Pe de altă parte, marele dosare de corupție au bătut pasul pe loc. Totuși, partenerii externi au salutat acțiunile întreprinse de autorități, iar inclusiv datorită acestora țara noastră a reușit să avanseze pe parcursul său european, reformarea justiției și combaterea corupției fiind printre principalele condiționalități.
Una dintre principalele activități în domeniul justiției în 2023 a fost procesul de evaluare externă a candidaților la membru a Consiliului Superior al Magistraturi și Consiliul Superior al Procurorilor. Pentru prima data în Republicii Moldova, candidații pentru calitatea de membru al CSM și CSP trec printr-un proces de verificare a integrității, care are scop curățarea sistemului justiției. Din totalul de aproximativ 70 de candidați, înscriși în concurs pentru funcția de membru în CSM și CSP, aproape 20 au promovat evaluarea. Totodată, alții 24 au contestat în instanță rezultatele evaluării Comisiei Pre-Vetting, iar Curtea Supremă de Justiție a dispus reevaluarea, în cazul a 21 de candidați.
Doar unul din cinci candidați supuși evaluări repetate a promovat testul.
În intenția de a reforma Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrarea judecătorească, care se afla mai bine de trei ani în blocaj, din motivul expirării mandatelor foștilor membri autoritățile s-au confruntat cu rezistența sistemului. După ce Parlamentul a desemnat trei membri noi non-judecători, la CSM, urma ca la Adunarea Generală a Judecătorilor din 17 martie să fie desemnați alți șase din rândul breslei. Doar că după ore bune de discuții și dezbateri judecătorii au decis să amâne Adunarea pe 28 aprilie. Astfel, CSM risca să devină nefuncțional, iar președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate. Urmare a fost declarată „situația excepțională în sistemul justiției” și au fost anunțate un set de măsuri.
La următoarea Adunare Generală a Judecătorilor, desfășurată pe 28 aprilie au fost votați patru membri noi în Consiliul Superior al Magistraturii, dintre candidații care au trecut evaluarea Pre-Vetting, încă un judecător a fost înscris în lista supleanților.
În septembrie Parlamentul a mai desemnat doi membri non-judecători, unul dintre ei s-a retras după scandalul apărut în spațiul public cu referire la implicarea acestuia într-un dosar de corupție.
În prezent CSM activează în componența de 9 membri, inclusiv o magistrată din componența precedentă, Nina Cernat. În proces de evaluare sunt alți patru candidați. Ceilalți candidați fiind în proces de evaluare.
Potrivit legislației organul de autoadministrarea judecătorească, Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri, șase judecători și șase non- judecători.
Sectorul justiției a fost marcat și de scandalul dintre șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin și directorul Centrului Național Anticorupție, Iulian Rusu. Urmare a unei ședințe în care Veronica Dragalin i-ar fi intimidat pe mai mulți angajați ai procuraturii și CNA, directorul CNA nu a fost înștiințat despre ședință.
Ulterior, ofițerii CNA au depus o plângere colectivă pe numele șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe care o acuzau de intimidare.
Șefa Procuraturii Anticorupția a explicat ulterior că ar exista probe despre implicarea unor angajați ale celor două instituții în acte de corupție
Directorul CNA, Iulian Rusu nu a comentat incidentul, dar anterior, în timpul prezentării raportului de activitate în Parlament a subliniat că relațiile dintre cele două instituții sunt neclare în special pe investigarea cauzelor de rezonantă ce vizează spălarea banilor. Discursul din Parlament a și generat ulterioarele disensiuni.
La scurt timp după incident directorul CNA a demisionat din funcție.
Acest an a fost marcat și de emiterea unor decizii pe dosarele de rezonanță.
Pe 13 aprilie 2023, după două zile de dezbateri judiciare, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat decizia în dosarul ,,Frauda bancară de la BEM”, prin care Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sistemul bancar pe termen de 5 ani. Potrivit deciziei, Ilan Șor urmează să restituie statului peste 5,2 miliarde de lei.
O altă decizie irevocabilă a fost pronunțată în dosarul Aeroportului. Astfel, Avia Invest, compania afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, care a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău din 2013, până la revenirea acestuia în gestiunea statului, acum un an, a pierdut procesul contra Agenției Proprietății Publice la Curtea Supremă de Justiție Decizia a fost pronunțată pe 20 decembrie și nu se supune niciunei căi de atac.
Pe de altă parte, marele dosare de corupție au bătut pasul pe loc.
Și dosarele finanțării ilicite a formațiunilor politice nu au avut finalitate, fiind efectuate mai multe percheziții, iar aproximativ 70 de persoane sunt cercetate penal de Procuratura Anticorupție pentru tentative de corupere a alegătorilor.
Dosarul în care Marina Tauber este cercetată penal pentru acceptarea cu bună știință a finanțării Partidului Șor, în campania pentru alegerile de la Bălți și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a formațiunii în semestrul I al anului 2022, cu scopul de a ascunde volumul banilor utilizați, este tergiversat mai bine de un an și jumătate în instanță.
Învinuita susține că dosarul este unul politic.
Tot, în acest an pe 19 iunie Curtea Constituțională a declarat neconstituțional Partidul Șor, urmare a sesizării Guvernului.
Fiind un an electoral, autoritățile au atras atenția și la modificarea cadrului juridic pentru a reduce corupția politică.
Alegerile generale locale s-au desfășurat în baza unui Nou Cod Electoral, aprobat cu mai puțin de 12 luni de la data desfășurării alegerilor, fapt criticat de unii experți. Astfel, noile prevederi au oferit mai multe pârghii CEC-ului să verifice veniturile donatorilor, dar și au limitat donația la șase salarii medii pe economie, dar nu mai mare de 10% din venitul donatorului. Totodată, rezultatele alegerilor au fost validate de CEC.
În octombrie autoritățile au anunțat despre crearea unei noi Comisii independentă- Comisia vetting pentru evaluarea judecătorilor la Curtea Supreme de Justiție., instituție care riscă să intre în blocaj, după plecarea masivă a judecătorilor. Primele audieri au avut loc la sfârșitul lunii noiembrie.
Reforma justiției a fost marcată și de demiterea din funcție a fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, în baza decretului prezidențial, cu puțin timp înainte de obținerea câștigului de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Pe 23 octombrie 2023 Consiliul Superior al Procuraturii anunță concurs pentru funcția de procuror general. Postul a devenit vacant după ce șefa statului a semnat decretul prin care procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție, iar timp de doi ani funcția de procuror general a fost deținută de interimari.
Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general la începutul lunii octombrie 2021, fiind cercetat pentru corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a fost reținut pe 5 octombrie 2021. Pe 8 octombrie a fost plasat în arest la domiciliu, iar ulterior sub control judiciar. În prezent, în privința lui Alexandru Stoianoglo nu este aplicată nici o măsură preventivă. În octombrie curent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a stabilit că autoritățile moldovene i-au încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo atunci când l-au suspendat din funcția de procuror general, în 2021. El urma să fie despăgubit de stat cu 3.600 de euro.
O altă instituție care este în proces de reformare este Consiliul Superior al Procurorilor. La Adunarea Generala a Procurorilor din 22 decembrie au fost desemnați 5 membri noi la CSP, pentru un mandat de șase ani.
Dovadă că Republica Moldova a realizat progrese pe reforma justiției este votul Consiliului European, din 14 decembrie, când liderii statelor membre UE au decis s- deschidă negocierile de aderare a țării noastre a menționat pentru Radio Moldova membru comisiei juridice, Vasile Grădinaru. Potrivit acestuia reforma va continua cu desemnarea judecătorilor la Curtea Supremă de Justiției și constituirea unui nou Consiliul Superior al Procurorilor. Totodată deputatul a menționat că în 2024 salariile vor fi majorate pentru magistrații care au trecut evaluarea.
Unele decizii în procesul de reformare a sistemului justiției au fost pripite, astfel explică expertul Watchdog, Alexandru Bot, rezultatele modeste ale reformei.
La sfârșitul acestui an Parlamentul, la inițiativa președintei Maia Sandu a votat un proiect de lege care prevede instituirea unor instanțe anticorupție, care vor avea menirea să lupte cu marea corupție.În timp ce unii experți susțin că instituirea unor instanțe anticorupție este inoportună și costisitoare alții afirmă că aceasta va propulsa reforma în domeniul justiției din Republica Moldova.
Autor: Olga Stăvilă
