Revista presei: (in)compatibilitate între referendumul privind aderarea europeană și alegerile prezidențiale; prelungirea; Noul val de Covid
(In)compatibilitate între referendumul privind aderarea europeană și alegerile prezidențiale; prelungirea, fără efecte, a sancțiunilor europene împotriva liderilor regiunii transnistrene și noul val de Covid – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Moldova 1 informează că referendumul republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană nu poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale. Plebiscitul poate avea loc cu 60 de zile până la un alt scrutin sau cu 60 de zile după, a precizat pentru Radio Moldova secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi. Potrivit lui, CEC va începe procesul de organizare a referendumului republican după ce Legislativul va adopta o hotărâre privind stabilirea datei acestui scrutin.
Newsmaker.md o citează pe deputata PAS, Veronica Roșca, negând că referendumul propus de șefa statului nu poate avea loc în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Constituția nu interzice organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și a referendumului, ci doar a alegerilor parlamentare și celor prezidențiale, notează deputata, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. Ea anunță că, foarte repede, va fi modificat Codul electoral, așa încât sa fie conform prevederilor Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale. Expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, spune că guvernarea are suficient timp la dispoziție pentru a modifica Codul Electoral, iar desfășurarea referendumului privind aderarea la UE concomitent cu alegerile prezidențiale va mobiliza electoratul și va permite economisirea banilor publici.
Radio Chișinău îl citează pe analistul politic, Ion Tăbârță, spunând că inițiativa șefei statului e riscantă și poate avea costuri politice. Iar șansa de reușită a referendumului crește, dacă acesta va avea loc în același timp cu alegerile prezidențiale. Dacă alegătorii vor participa și vor vota favorabil, atunci partida pro-europeană va da un argument serios stângii contestatare. O eventuală participare slabă sau un eventual vot negativ, practic ar face inutile toate discuțiile despre parcursul european al Republicii Moldova și ar marca negativ începutul negocierilor de aderare, notează analistul, amintind de eșecul plebiscitelor anterioare. Tăbârță mai notează că astfel de exerciții au fost realizate în majoritatea statelor care au aderat la Uniunea Europeană. Doar că acest lucru se făcea la momentul apropiat aderării, după un parcurs de negocieri care aducea rezultate palpabile pentru societate.
Editorialistul Ziarul Național, Nicolae Negru, notează că Maia Sandu a propus desfășurarea referendumului fiind sigură că cetățenii vor spune „da”, altfel nu prelua această idee vehiculată de opoziția pro-Rusia. Ar fi absurd să se aventureze într-o acțiune politică de importanță strategică, vitală, riscând să obțină un rezultat negativ. Și-ar tăia creanga de sub picioare, dar - și mai important – ar putea dăuna fatalmente destinului și reputației Republicii Moldova. În aparență, rostul referendumului e unul tactic, pur electoral, urmărind scopul de provoca spiritele, de a-i impulsiona pe alegători să meargă la secțiile de votare. Iar efectul care îi tulbură cel mai mult pe politicienii proruși sau proeuropeni falși e dezbaterea generală ce se prefigurează pe tema integrării europene, comparativ cu cea propusă de Rusia.
Zona de securitate informează că, în decembrie, Consiliul Europei (CoE) a anunțat că a prelungit măsurile restrictive împotriva conducerii regiunii transnistrene a Republicii Moldova, până la 31 octombrie 2024. Sancțiunile au fost introduse încă în 2010 și au inclus 16 persoane, fiind prelungite anual, dar din 2012 listă este una nulă, neavând niciun nume înscris. Ministerul de Extern a confirmat că nu există o listă nominală de persoane, iar extinderea sancțiunilor fără nume este un proces tehnic. În cazul în care situația se înrăutățește, Republica Moldova își rezervă dreptul de a iniția demersurile necesare pentru includerea persoanelor responsabile în lista măsurilor restrictive. Este important că acest regim de sancțiuni este menținut pentru a avea instrumente internaționale de răspuns, se arată în răspunsul ministerului.
ProTV Chișinău o citează pe experta în sănătate Ala Tocarciuc explicând că majorarea numărului cazurilor de Covid nu prevestește neapărat un nou val clasic al acestei infecții. Virusul s-a activizat odată cu venirea sezonului rece, dar nu mai este unul pandemic, așa cum era la început, când era puțină imunitate în rândul populației și respectiv fiecare mutație crea un fel de val, precizează experta. Ea spune că virusul s-a transformat în unul endemic, dar că a suferit mai multe mutații și nu este clar cum se va manifesta mai departe. Experta anticipează că în perioada sărbătorilor numărul de îmbolnăviri ar putea crește ușor, pentru că virusul este foarte contagios și îndeamnă oamenii să fie precauți. Orice simptom de viroză este un prim semnal că trebuie de izolat, pentru că poate fi Covid sau un virus sezonier de gripă, notează experta. ProTV mai informează că autoritățile municipale au decis să redeschidă o secție pentru bolnavii infectați cu Covid la spitalul de Ftiziopneumonologie. La spitalul de boli infecțioase „Toma Ciorbă” fiind ocupate toate locurile disponibile.
Realitatea.md îl citează pe ministru Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, afirmând că Republica Moldova va încheia anul 2023 cu o creștere economică modestă de doar 1,5%, suficient ca să îi ajungem pe restul din urmă. Ne-am setat un obiectiv clar să devenim țara cea mai atractivă afacerilor până în 2027, pentru că avem nevoie de o creștere economică accelerată ca să ne debarasăm de titlul pe care îl avem de una din cele mai sărace țări din Europa, spune ministrul. Suntem convinși că putem mult mai bine și este timpul să avem acest salt economic de care au beneficiat alte țări din regiune. Doar Republicii Moldova nu prea îi ajunge energie să ajungă până la mal, precizează Alaiba.
Într-un editorial pe ipn.md, Victor Pelin observă că în pofida zecilor de războaie și intervenții militare pe care le-a început și desfășurat imperiul sovietic și regimul putinist în secolele XX și XXI, în Republica Moldova mai există formațiuni politice și lideri de partid, care pledează pentru relații echilibrate între Est și Vest. Comentatorul notează că, ținând cont de ambițiile imperialiste ale regimului putinist agresiv, Republica Moldova trebuie să se grăbească să se distanțeze cât mai mult de Rusia putinistă și structurile din care face partea acesta, inclusiv CSI. Integrarea în Uniunea Europeană este calea corectă, dar insuficientă pentru asigurarea securității Republicii Moldova. Pentru a rezista în fața pretențiilor imperialiste e nevoie de coeziunea cetățenilor, care din păcate lipsește sau este zdruncinată sub diverse motive.
TV Nord din Bălți relatează că locuitorii din nordul țării susțin ideea organizării unui plebiscit privind aderarea europeană și cred că acesta va reflecta voința poporului vizavi de vectorul de dezvoltare al țării. „E bine ca cetățenii să poată alege, însă Republica Moldova mai are de lucru, până a intra în Uniunea Europeană”; „Moi toți trebuie să cunoaștem ce noi dorim cu adevărat. Eu știu deja cum o să răspund la referendum, dacă acesta va fi, - integrarea în Europa este unica cale spre progres”; „Aderarea nu e cea mai bună variantă, dar e singura care ne-ar avantaja acum, în momentul de față, când nu avem securitate, infrastructură și bani”; „E o idee pozitivă de a organiza un referendum, numai dacă nu va participa diaspora, care nu trebuie să decidă soarta țării”; „Oamenii noștri trebuie să fie mai patrioți și intrarea în Uniunea Europeană nu va fi benefică pentru patria noastră. Considerându-mă patriot, sunt împotrivă” – sunt câteva păreri ale locuitorilor din nordul țării.
