Evoluțiile politice din Republica Moldova în 2023: Proteste, schimbări guvernamentale și amenințări la adresa securității
Proteste, schimbarea Guvernului Gavrilița, remanieri la ministere, încercări de destabilizare a situației politice pentru a detrona actuala putere, obținerea influenței politice de către Ilan Șor în UTA Găgăuzia, precum și în alte localități, amenințările repetate ale Federației Ruse la adresa securității Republicii Moldova - acestea sunt pe scurt evoluțiile politice din acest an ale țării noastre. Dar să le luăm pe rând.
Anul politic 2023 a fost o continuitate a celui din 2022. Imediat cum am ieșit din sărbătorile de iarnă, pe 25 ianuarie, după suspendarea celor șase posturi de televiziune, mai mulți jurnaliști, conduși de actualul lider al partidului ȘANSĂ, Alexei Lungu, afiliat lui Ilan Șor, au protestat la București, cerând autorităților române să intervină pe lângă cele moldovene pentru a le convinge să repornească posturile de televiziune suspendate. În următoarea zi, la Chișinău, în fața Președinției, sute de susținători ai Partidului ”ȘOR”, declarat neconstituțional, au cerut demisia președintei Maia Sandu.
Protestele intense organizate de Partidul Șor au durat până la scoaterea acestuia în afara legii de către Curtea Constituțională. Problemele invocate de protestatari au ținut de aspecte sociale, cum ar fi sărăcia, creșterea prețurilor, nemulțumirile față de guvernare. Cu toate acestea, o mare parte din investigațiile jurnaliștilor de la Chișinău, dar și a forțelor de ordine au demonstrat că simpatizanții formațiunii erau plătiți.
Ulterior, la începutul lunii februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în Parlamentul European că serviciile secrete ucrainene au aflat despre un plan de răsturnare a actualei conduceri moldovenești și înlocuirea acesteia cu una pro-rusă. Oficialul a mai spus că autoritățile de la Chișinău au fost informate în această privință. La rândul ei, Rusia a negat orice acuzație.
În aceeași lună, și președinta Maia Sandu, a anunțat despre un plan violent al Rusiei de răsturnare a puterii de la Chișinău.
„În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne. În special, pe grupări criminale, ca formațiunea Șor, și toate derivatele ei, pe unii veterani și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc. Scopul este răsturnarea ordinii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău, pe una ilegitimă care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei, ca Moldova să poată fi folosită în războiul contra Ucrainei”, afirma Maia Sandu.
Între timp, guvernul Gavrilița și-a anunțat demisia din cauza crizelor suprapuse provocate de războiul din Ucraina. Natalia Gavrilița a menționat că a preluat un mandat într-un guvern anticorupție, pus în fața șantajului energetic.
„După un an și jumătate în fruntea acestui Guvern, a venit timpul să anunț demisia mea din această funcție”, a spus Natalia Gavrilița.
Șefia Executivului a fost preluată de Dorin Recean, care a promis că va consolida securitatea Republicii Moldova. Garnitura guvernamentală a fost formată în mare parte din miniștrii fostului Cabinet al Nataliei Gavrilița.
La aproape 6 luni de guvernare, au urmat noi remanieri guvernamentale, în iulie, fiind înlocuiți trei miniștri. Premierul Dorin Recean a comentat că scopul schimbării miniștrilor de la Educație, Infrastructură și Interne a fost de a îmbunătăți lucrurile în sistem.
Un alt eveniment în politicul moldovenesc, ține de alegerile Bașcanului din UTA Găgăuzia.
Pe 14 mai, Evghenia Guțul, de la Partidul Șor, a câștigat alegerile pentru funcția de guvernator al Găgăuziei, învingându-l pe Grigorii Uzun de la PSRM. Până să fie aleasă, Guțul era necunoscută în spațiul public, iar campania ei electorală s-a bazat pe populism și promisiunea unei relații mai strânse cu Rusia.
În alegerile din UTA Găgăuzia, oamenii legii au constat mai multe încălcări de corupere a alegătorilor de către echipa lui Ilan Șor. Dosarele pornite nu au o finalizate nici până în prezent. Iar Maia Sandu refuză să o numească pe Evghenia Guțul ca membră a Guvernului, pe motiv că face parte dintr-o grupare criminală.
Anul 2023 a fost culminat și de o premieră în istoria Republicii Moldova, când după mai multe luni de dezbateri, Partidul Șor, a fost declarat neconstituțional de Înalta Curte, la cererea Guvernului, pentru că „a utilizat resurse financiare netransparente în scopul promovării politicilor nedemocratice”. Președintele Curții Constituționale, Nicolae Roșca, a anunțat că, odată cu pronunțarea hotărârii, Partidul Șor se consideră dizolvat.
„Se declară neconstituțional Partidul Politic Șor, înregistrat în Registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul 21.. De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul Politic Șor se consideră dizolvat. Nici un act al organelor acestui partid, adoptat după pronunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică”, a declarat președintele CC, Nicolae Roșca.
De cealaltă parte, fracțiunea vizată a calificat decizia Curții Constituționale drept „rușinoasă și fără precedent”. Imediat după decizia Înaltei Curți, Ilan Șor a readus pe scena politică alte partide afiliate lui, cele mai cunoscute fiind Renaștere condus de Natalia Parasca, și Partidul Șansă, condus de fostul jurnalist, Alexei Lungu.
La scurt timp, la partidul Renaștere, aderă 3 deputați ai Partidului Socialiștilor. Este vorba de Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și ulterior Vasile Bolea.
Tot la această temă, la solicitarea Procurorului General Interimar, Ion Munteanu, deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate în această toamnă. Iar în luna mai, Legislativul a votat pentru ridicarea, în mod repetat, a imunității parlamentare a deputatei Marina Tauber.
În luna noiembrie a acestui an, s-au desfășurat alegerile locale generale, la care nu a lipsit implicarea fugarului Ilan Șor sau a Federației Ruse.
În luna octombrie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat licențele de emisie a șase posturi TV, pe motiv că, prin intermediul acestora, Federația Rusă ar încerca să influențeze alegerile locale din Republica Moldova. De asemenea, pe parcursul acestui an, Serviciul de Informații și Securitate a blocat zeci de portaluri web, majoritatea direct gestionate de Federația Rusă.
Iar cu 2 zile înainte de scrutin, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a tuturor candidaților Partidului ȘANSĂ. Decizia a fost anunțată de premierul Dorin Recean, care a subliniat că „din alegeri este scoasă o grupare criminală organizată, nu un partid politic”.
Totodată, în timpul alegerilor locale generale, atât observatorii, cât și autoritățile au depistat mai multe contravenții comise de corupere a alegătorilor, folosirea resurselor administrative dar și transport organizat. În urma scrutinului, cele mai multe mandate de primari și consilieri le-a obținut PAS, urmat de PSRM. Cele două formațiuni au împreună jumătate din primarii aleși în acest an.
Recent, președinta Maia Sandu, a anunțat că în 2024 va candida pentru un nou mandat de președinte, iar în context a solicitat Parlamentului să organizeze, la toamna viitoare, un referendum în care cetățenii să confirme parcursul european al țării noastre.
De partea cealaltă, forțele politice pro-ruse încearcă să-și unească forțele pentru a-și asigura victoria la următoarele alegeri prezidențiale și parlamentare. Într-o încercare de a uni opoziția, fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, fondează Asociația Obștească "Platforma Moldovei". Și fostul președinte al țării, Igor Dodon, a subliniat nevoia de a identifica împreună cu alte partide de opoziție un contracandidat comun al Maiei Sandu în viitorul scrutin.
În același timp, partidele proeuropene Platforma Demnitate și Adevăr, Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Schimbării au format un parteneriat politic și electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.
Anul 2024 se așteaptă a fi unul, din nou, electoral și rămâne în continuare dominat de efectele războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei.
