Revista presei internaționale: cauzele prăbușirii avionului militar rusesc; Pregătirile țărilor NATO pentru un posibili război cu Rusia
Marea majoritate a publicațiilor internaționale își focalizează atenția asupra cauzelor ce au dus miercuri la prăbușirea unui avion militar rusesc care potrivit Moscovei transporta prizonieri ucraineni. Pregătirile țărilor NATO pentru un posibili război cu Rusia și vizita președintelui rus Putin în Kaliningrad pe fondul exercițiilor militare ale blocului trans-atlantic sunt alte evenimente reflectate de ziarele și agențiile internaționale de presă. Cu un rezumat al celor mai importante articole vine Lidia Petrenco.
Kievul a făcut apel la ONU pentru a clarifica motivele prăbușirii unui avion militar rusesc în regiunea Belgorod, care potrvit Moscovei transporta prizonieri de război ucraineni. Făcând acest anunț în telemaratonul național „United News”, Comisarul Radei Supreme, Dmitri Lubinets, a spus că incidentul îi amintește de bombardarea unei colonii cu prizonieri ucraineni la Olenovka, puse de Rusia pe seama Ucrainei.
La bordul avionului ar fi trebuit să se afle oficiali ruși de rang înalt, dar în ultimul moment FSB le-a interzis îmbarcarea. Dezvăluirile au fost făcute de Reprezentantul Direcției Principale de Informații a Ministerului ucrainean al Apărării, Andrey Yusov, într-un comentariu la Radio Liberty. Yusov atrage atenția că în imaginile de la locul accidentului nu sunt vizibile rămășițe de corpuri umane. Totodată la morga locală din Belgorod au fost aduse doar cinci cadavre, număr care ar trebui să coincidă cu cel al echipajului aeronavei ruse, a presupus oficialul ucrainean.
Lipsa urmelor de cadavre e remarcată și de analiștii ucraineni intervievați de Radio France Internationale, care se îndoiesc că la bord s-ar fi aflat prizonieri, precum afirmă Moscova. Analistul militar Oleksandr Kovalenko atrage atenția și asupra faptului că avionul nu ateriza, ci decola de la Belgorod - oraș din vestul Rusiei, unde urmau să fie aduși militari ucraineni pentru un nou schimb de prizonieri. Unii compară incidentul cu prăbușirea avionului fostului șef al grupării ”Wagner” Evgheni Prigojin, amintind că aeronava lui era mult mai mică, însă în imaginile de la locul accidentului se vedeau multe rămășițele de corpuri umane.
După o analiză a imaginilor de la locul accidentului, experții consultați de BBC au constatat că găurile de pe părțile laterale ale avionului, arată că acesta a fost doborât cel mai probabil de o rachetă sol-aer. Cine e autorul atacului și care a fost scopul acestuia? – rămân deocamdată întrebări la care analiștii nu se grăbesc să tragă concluzii pripite, observă publicațiile internaționale.
Vești îngrijorătoare pentru Ucraina vin între timp de peste ocean. CNN transmite că liderul republicanilor din Senatul american, Mitch McConnell, e sceptic că până la alegerile prezidențiale din noiembrie, Congresul va reuși să ajungă la un acord asupra acordării asistenței militare Ucrainei. Potrivit surselor CNN, McConnell le-a spus republicanilor, la o întâlnire privată, că discuțiile bipartizane asupra imigrației au creat conflicte în interiorul partidului, iar calea spre aprobarea unui pachet masiv de sprijin ar putea fi închisă.
Comandantul forțelor armate ale Lituaniei ține să înlăture temerile tot mai accentuate în rândul oficialilor europeni cu privire la un potențial atac rusesc asupra NATO, scrie Politico. Ziarul îl citează pe generalul Valdemaras Rupšys, potrivit căruia forțele ruse sunt pe deplin angajate în Ucraina și nu prezintă nicio amenințare imediată. Aceeași publicație observă însă că ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pare mult mai îngrijorat de probabilitatea unui atac rusesc și crede că un război real este posibil. Politico amintește că săptămâna trecută Lituania, Letonia și Estonia au convenit să înființeze o zonă comună de apărare la granițele lor cu Rusia și Belarusul.
După ce NATO a lansat luni cele mai ample exerciții militare de la sfârșitul Războiului Rece, președintele rus Vladimir Putin s-a deplasat joi în Kaliningrad, exclava rusă de la Marea Baltică situată între Polonia și Lituania, remarcă agenția EFE. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a afirmat citat de aceeași agenție de presă, că e o vizită ocazională, negând că ea ar urmări să transmită un "mesaj" către NATO. Potrivit EFE, Peskov a spus că au fost luate toate măsurile pentru a garanta securitatea liderului de la Kremlin în timpul zborului, dar nu a dezvăluit ruta avionului lui Putin.
Europa e zguduită tot mai mult și de alte crize precum e cea agricolă, transmite AFP făcând referire la avetisementele șefului diplomației europene Josep Borrell. Potrivit agenției de presă, oficialul le-a transmis ieri, parlamentarilor europeni și sud-americani că actuala criză din agricultura europeană ar putea fi un obstacol în plus în calea încheierii unui acord comercial cu țările latino-americane. Agricultura europeană, în special în Franța și în Germania, este în fierbere de mai multe zile și această situație compromite șansele încheierii unui acord, considerat drept negativ de o mare parte din lumea agricolă, în special în Franța, conchide agenția France Press.
Neînțelegerile dintre Israel și Qatar pun în pericol negocierile privind eliberarea ostaticilor israelieni, ținuți în Fâșia Gaza, titrează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, o ceartă de lungă durată între Qatar și Israel a izbucnit săptămâna aceasta, în timp ce un oficial american de vârf a încercat să rezolve diviziunile dintre cei doi aliați ai SUA și să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Înregistrările scurse par să-l arate pe Benjamin Netanyahu criticând statul din Golf care îi găzduiește pe liderii Hamas. Qatar, unul dintre principalii mediatori din Orientul Mijlociu, care încearcă să pună capăt luptei din Gaza, l-a denunțat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu din cauza comentariilor denigratoare pe care se pare că le-a făcut despre națiunea din Golf într-o înregistrare difuzată săptămâna aceasta de presa israeliană, precizează WSJ.
Fostul șef Mossad, Yossi Cohen, dezaprobă modul în care premierul israelian Beniamin Netaniahu abordează Qatarul, avertizând că acesta ar putea renunța la rolul său de mediator, scrie The Jerusalem Post. „Decizia prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a insulta eforturile Qatarului de a negocia cu Hamas un acord de încetare a focului și de eliberare a ostaticilor sunt greu de înțeles”, a declarat joi fostul director Mossad Yossi Cohen. „Pentru mine este derutant”, a recunoscut fostul șef Mossad. „Când am fost prezent la discuțiile din primele zile [de război], am recomandat să ne menținem relația cu Qatar în cea mai mare măsură posibilă. Yossi Cohen și-a exprimat îngrijorarea că în lipsa Qatarului pe poziție de mediator „se poate ajunge la o criză prea mare pentru a fi depășită”.
Iar potrivit Associated Press, Israelul se confruntă cu un risc tot mai mare de a-și deteriora relația cu Egiptul vecin, în condițiile în care armata sa împinge ofensiva împotriva Hamas mai la sud, în Fâșia Gaza. În prezent, cele două părți se află într-o dispută pentru o fâșie îngustă de pământ dintre Egipt și Gaza, o zonă-tampon minuscul de la granița cu Egiptul, care a fost demilitarizată în baza acordului de pace semnat de cele două țări în 1979, notează agenția de pesă. Liderii israelieni spun că, pentru a finaliza distrugerea Hamas, ei trebuie, în cele din urmă, să-și extindă ofensiva către cel mai sudic oraș al Gazei, Rafah, și să preia controlul asupra Coridorului Philadelphia, explică Associated Press.
Directorul CIA, William Burns, va călători în curând în Europa pentru o a patra rundă de discuții multipartite, menite să încheie un acord extins pentru eliberarea celor peste 100 de ostatici care se află încă ținuți în Gaza, a confirmat joi o sursă familiarizată cu problema pentru CBS News. Burns ar urma să se întâlnească în Franța cu David Barnea, șeful agenției de informații Mossad din Israel, și cu prim-ministrul Qatarului, Mohammed din Abdulrahman Al Thani, a spus sursa. Șeful serviciilor secrete egiptene, Abbas Kamel, este și el implicat. Toți patru s-au angajat în runde anterioare de negocieri care vizează eliberarea ostaticilor în schimbul încetării ostilităților, o cerere principală a Hamas, remarcă CBS News.
