Revista presei internaționale: evoluția războiului ucrainean și eforturile europenilor de aprobare a unui nou sprijin financiar și militar pentru Kiev; Protestele de amploare ale agricultorilor din Franța
Evoluția războiului ucrainean și eforturile europenilor de a aproba un nou sprijin financiar și militar pentru Kiev la summitul Consiliului European din această săptămână sunt câteva dintre cele mai importante teme abordate de presa internațională. Publicațiile de la Kiev trag concluzii în urma vizitei șefului diplomației maghiare în Ucraina, în timp ce presa din Hexagon descrie protestele de amploare ale agricultorilor din Franța. Lidia Petrenco a selectat câteva articole dedicate acestor evenimente și relatează.
Mai multe publicații citează anunțul de ieri al Ministerului rus al Apărării privind capturarea satului Tabaevka din regiunea Harkov. Potrivit BBC, cu o zi înainte, canalele de telegram rusești au raportat că armata rusă intrase în această localitate. Purtătorul de cuvânt al Forțelor armate Terestre ale Ucrainei, Vladimir Fityo, a declarat însă pentru Espreso TV că informațiile rușilor nu corespund adevărului. El a recunoscut că forțele ruse au făcut anumite progrese, dar a precizat că acestea sunt minime. Astfel, potrivit oficialului, militarii ucraineni se retrag uneori, ocupând poziții defensive mai bune, pentru a trece ulterior la acțiuni ofensive. Tabaevka este o așezare mică cu o suprafață de aproximativ jumătate de kilometru pătrat unde înainte de război locuiau doar 34 de persoane, notează BBC.
Deși sunt hotărâți să adopte pachetul de sprijin de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu sau fără acordul Ungariei, oficiali de la Bruxelles anticipează că acest pas ar putea avea un cost ridicat, scrie Euractiv. Potrivit publicației, procedura legală de a lipsi Ungaria de dreptul de vot, ar putea dura câteva luni, în timp ce Ucraina are nevoie de ajutor în regim de urgență pentru a rezista agresiunii militare ruse. Euractiv notează că pe 1 februarie, liderii țărilor Uniunii Europene urmează să pună din nou la vot pachetul de sprijin pentru Ucraina, blocat în decembrie de premierul maghiar Viktor Orbán. Diplomați de la Bruxelles, citați de aceeași publicație, nu exclud repetarea scenariului de la summit-ul anterior al Consiliului European, când Orbán a părăsit sala pentru a-i lăsa pe ceilalți 26 de lideri europeni să aprobe deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina.
Dar, luni după amiază, comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, a ținut să echilibreze declarațiile făcute în rândul oficialilor europeni, care condamnă decizia Ungariei de a bloca ajutorul pentru Ucraina. Diplomați ai UE, care critică dur comportamentul lui Orban, nu exclud utilizarea Articolului 7 al legislației blocului comunitar, care ar permite lipsirea Ungariei de dreptul de vot.
O astfel de decizie împotriva Ungariei, de a o lipsi de dreptul de veto, nu poate fi luată până când nu va exista o majoritate clară în favoarea acesteia, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, citat de Euronews. Premierul slovac Robert Fico, care și-a exprimat anterior rezerve cu privire la fondul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, și cel al Italiei, Giorgia Meloni, care a încercat să se poziționeze ca mediatoare între Budapesta și Bruxelles, sunt printre liderii care ar putea ezita să avanseze articolul 7, precizează Euronews.
Între timp, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a confirmat că țara sa nu va ajuta Ucraina cu arme, notează presa de la Kiev. Unian transmite că în timpul vizitei de ieri în orașul ucrainean Ujgorod din vestul Ucrainei, șeful diplomației maghiare a declarat că Ungaria e pregătită să ofere asistență umanitară și că sprijină începerea unor negocieri de pace. Peter Szijjártó s-a întâlnit ieri cu omologul său Dmytro Kuleba și cu șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrey Ermak. Potrivit Unian, părțile au discutat și despre o posibilă întâlnire a președintelui ucrainean Volodymyr Zelenskyy cu premierul Viktor Orban, precizând că s-au făcut progrese în această direcție.
Luni, ambasadorii Uniunii Europene au susținut propunerea de a folosi veniturile din activele înghețate ale Federației Ruse pentru a ajuta Ucraina, transmite Reuters. Potrivit agenției de presă, s-a făcut abia primul pas, care presupune depunerea veniturilor ce provin din activele rusești înghețate într-un cont separat. Ulterior, oficialii europeni ar urma să convină asupra transferului efectiv de bani în contul Ucrainei, explică Reuters.
Presa din Hexagon descrie protestele de amploare ale agricultorilor din toată Franța. Le Monde amintește că fermierii sunt nemulțumiți de creșterea de accize la combustibil și de eliminarea unor subvenții cauzate de politicile europene cu privire la mediu. Ziarul scrie că sute de fermieri blochează de ieri principalele autostrăzi care duc spre Paris, însă orașul nu este blocat complet. Guvernul a promis să ia astăzi măsuri pentru soluționarea problemelor fermierilor, discutate aseară la o întâlnire a premierului Gabriel Attal cu reprezentanti ai sindicatelor agricole, notează Le Monde.
Le Figaro scrie că furia fermierilor, care devine din ce în ce mai puternică, readuce în vizor o problemă spinoasă, legată de prețul la comercializarea produselor agricole. Potrivit publicației, centrele de cumpărare și de distribuție pe scară largă, situate în afara granițelor țării, în Europa, ar fi acuzate că eludează legea franceză pentru a zdrobi prețul. Le Figaro relevă că în ultimii douăzeci de ani, distribuitorii au dezvoltat, de fapt, alianțe cu omologii lor europeni pentru a-și pune în comun achizițiile de produse de pe Bătrânul Continent și astfel să negocieze preponderent cu giganții agroalimentari.
Potrvit BBC, probleme asemănătoare celor cu care se confruntă fermierii francezi, au și cei britanici. Asupra unor tactici „nedrepte” de stabilire a prețurilor din partea supermarketurilor și a acordurilor comerciale care favorizează importurile mai ieftine, dar de calitate mai scăzută, atrage atenția Grupul de campanie Get Fair About Farming. Potrivit sursei, citate de BBC, noile obiective de mediu, inclusiv de emisii nete de carbon zero, aduc mai multă birocrație și mai puțin sprijin pentru producția de alimente în sine. Deși nu exclude posibilitatea unor proteste în masă, președintele Uniunii Naționale a Fermierilor, Minette Batters, spune că acestea „ar fi întotdeauna o ultimă soluție”, deoarece ar putea risca să piardă sprijinul public pentru fermieri.
Între timp, Italia își concentrează atenția asupra Summitului pentru Africa, defășurat la Roma. La Repubblica scrie că evenimentul are în vizor un plan care să ajute la dezvoltarea continentului, în speranța că astfel vor fi reduse valurile de migranți din Africa. Potrivit premierului italian, Georgia Meloni, planul presupune crearea locurilor de muncă pe continent, descurajând astfel tinerii să încerce călătorii periculoase prin Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa. În timpul discursului său de deschidere, premierul italian a evidențiat o serie de proiecte-pilot în țări individuale despre care a spus că vor permite Africii să devină un exportator major de energie către Europa, reducând dependența de energia rusă. Planul, numit după fondatorul gigantului gazier controlat de stat, Eni Enrico Mattei, implică proiecte pilot în domenii precum îngrijirea sănătății, apă, canalizare, agricultură și infrastructură.
„Vocația firească a Italiei este de a fi o punte între Africa și Europa, o punte pe care noi italienii avem avantajul de a o putea construi, plecând de la bazele solide pe care un mare italian precum Enrico Mattei le-a construit cu mult timp în urmă”, a declarat Giorgia Meloni, citată de Agenzianova. Potrivit sursei, planul poate porni dintr-o dotare inițială de 5,5 miliarde de euro, din care aproximativ 3 miliarde vor fi alocate din fondul italian pentru climă și aproximativ 2 miliarde și jumătate din resurse de cooperare pentru dezvoltare.
Dar planul Italiei nu pare să impresioneze prea mult liderii africani, relevă La Stampa. Președintele Comisiei Uniunii Africane, Moussa Faki Mahamat, a spus că țările africane și-ar fi dorit să fie consultate înainte ca Italia să-și lanseze planul. „Trebuie să trecem de la cuvinte la fapte”, a spus Faki, fostul prim-ministru al Ciadului, în cadrul summit-ului. „Nu putem fi mulțumiți de promisiuni care nu sunt niciodată respectate,” a declarat reprezentantul continentului african.
Potrivit presei italiene, la evenimentul de la Roma, care este și primul eveniment major al președinției G7 a Italiei, participă peste 20 de lideri africani, oficiali de vârf din Uniunea Europeană și ONU și reprezentanți ai instituțiilor internaționale de creditare.
