Revista presei: o nouă etapă în procesul de alegere a noului procuror general; Recuperarea miliardului furat
O nouă etapă în procesul de alegere a noului procuror general, miza revitalizării protestelor și recuperarea miliardului furat, timp de aproape un secol – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un podcast la Ziarul de Gardă, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Dumitru Obadă, a precizat că după ce, azi, va examina dosarelor celor 6 pretendenți la funcția de Procuror General, CSP urmează să întocmească lista persoanelor care corespund criteriilor de eligibilitate și să treacă la etapa interviurilor. Există o fișă de evaluare și o grilă de apreciere. Candidații vor fi evaluați în baza mai multor criterii, conform actualei proceduri, a specificat Obadă. El și-a reiterat rezervele față de inițiativa deputaților PAS de a modifica mecanismul de alegere a Procurorului General - cu votul membrilor CSP și nu în baza punctajului acumulat de candidați. În opinia noastră, a membrilor procurori din CSP, este mult mai previzibil, mai clar și mai echitabil de a oferi aprecieri în baza punctajului pe criterii distincte, a spus Obadă. Dacă Parlamentul va vota în lectură finală această inițiativă, atunci ar trebui să clarifice dacă ea va avea vreun impact asupra actualului concurs, aflat în derulare. Președintele CSP a sugerat însă că regulile jocului, nu ar trebui schimbate în timpul jocului.
Într-o emisiune la TVR Moldova expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, anticipează provocări la adresa securității Republicii Moldova și intensificarea războiului hibrid rusesc, în contextul campaniei electorale din acest an. Vedem proteste în regiunea transnistreană. Am văzut acel marș organizat de autoritățile din Autonomia Găgăuză, dar și revitalizarea protestelor din Chișinău. Cred că este important de monitorizat aceste procese și să nu le dăm voie să escaladeze. Pentru Republica Moldova, problema protestelor este una esențială de supraviețuire, afirmă expertul. Fondatoarea Platformei pentru Inițiative în Securitate și Apărare, Sanda Sandu, observă de pe acum tendințe ale Federației Ruse de a se implica în procesele electorale din Republica Moldova pentru a influența și vicia rezultatul acestora. Pentru a-și atinge scopurile, Federația Rusă va lucra cu politicienii corupți, cu oligarhii fugari, dar și cu reprezentanții lumii criminale. Este o provocare pentru care trebuie să fim pregătiți, subliniază experta.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, experta Angela Grămadă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale de la București, notează că procesul de aderare a Republicii Moldova la UE este influențat de modul în care sunt implementate politici publice și reforme, dar mai ales de ceea ce se întâmplă în Ucraina și modul în care această țară reușește să lupte pentru suveranitate și independență. Experta afirmă că sprijinul european financiar de 50 de miliarde de euro acordat recent Ucrainei este importat pentru securitatea întregii Europe, inclusiv pentru cea a Republicii Moldova. Ea anticipează că riscurile de securitate se vor accentua și vor continua, amintind că Rusia nu a renunțat la ambițiile sale de a influența statele din fostul spațiu sovietic și că nu dorește să se oprească doar la Ucraina. Rusia dorește să revină pe scena internațională ca o super-putere și are ambiții destul de mari de politică externă, dar și de securitate.
Mold-street.com informează că, în pofida unor declarații și rapoarte triumfaliste ale Procuraturii Anticorupție, datele publice arată că recuperarea banilor din frauda bancară bate pasul pe loc. Datele ministerului de Finanțe arată că, pe parcursul anului trecut, nu s-a atestat o evoluție semnificativă în procesul de recuperare a activelor fraudate de la cele trei bănci falite. Anul trecut, au fost recuperare doar 117 milioane de lei, cu aproape 40 de milioane mai mult decât în 2022, dar de aproape 5,6 ori mai puțin, ca în 2019. Pe de altă parte, cele trei bănci, care au făcut parte din ShorHolding, au rambursat până acum doar 2,84 miliarde de lei, din creditele de urgență în valoare de 14 miliarde de lei acordate de BNM, acum 10 ani, sub garanții de stat. Astfel, mai rămân de rambursat peste 11 miliarde de lei. Ținând cont de viteza de recuperare, întoarcerea miliardului poate dura aproape un secol.
ProTV Chișinău o citează pe experta Transparency International Moldova, Iana Spinei, vorbind despre restanțele Republicii Moldova în lupta împotriva corupției, în pofida îmbunătățirii scorului în clasamentul internațional privind percepția corupției. Reforma în sistemul judiciar trenează, iar restanțele la acest capitol sunt recunoscute inclusiv de către guvernanți, atunci când discută și negociază cu reprezentanții UE, afirmă experta. Deși a crescut numărul dosarelor deschise pe numele unor funcționari din Republica Moldova, rata de condamnare este modestă, iar dosarele de rezonanță sunt înghețate. Niciun beneficiar al furtului miliardului nu stă după gratii și niciun leu din acei bani extrași fraudulos nu au fost returnați la bugetul de stat, iar populația continuă să plătească, notează experta. Potrivit ei, constituirea unei noi componențe a Consiliului Superior al Magistraturii și a celui al Procurorilor, dar și îmbunătățirea unor aspecte din cadrul normativ nu au dat mari rezultate, deocamdată. Expertul, Alexandru Bot, spune că anul 2024 va arăta în ce măsură lucrează mecanismele menite să combată corupția, create anterior, și admite eventuale surprize, în sens negativ.
Newsmaker.md îl citează pe Oleg Tofilat explicând motivele care l-au determinat să renunțe la funcția de director al întreprinderii Calea Ferată. El subliniază că instrumentele corporative, de care dispune administratorul, nu sunt suficiente pentru a satisface condițiile necesare continuării activității întreprinderii. Tofilat mai invocă abordări divergente și incoerența viziunilor privind riscurile, prioritățile și acțiunile între politic și corporativ. La fel, el sugerează lipsa de independență decizională a administratorului întreprinderii Calea Ferată, situație valabilă și în cazul altor întreprinderi mari de stat și subliniază că în domeniul corporativ este esențial să poți adopta decizii repede și consecvent, altfel ești irelevant și necompetitiv. Oleg Tofilat mai invocă lipsa oricărei protecții față de ingerințele adverse ale "justitiei" și "organelor de control". Nu știu dacă doar la Calea Ferată e așa, dar am impresia că organele fac totul pentru a complica și compromite lucrul meu ca administrator și nimic pentru a mă susține în revitalizarea întreprinderii, notează Tofilat. Atunci când întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii superiori de decizie nu pot agrea o viziune comună de remediere - consider că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia.
Moldova 1 îl citează pe analistul politic de la București, Mihai Isac, spunând că organizarea, în toamna acestui an, a referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, inițiat de președinta Maia Sandu, ar putea fi un exercițiu de unificare a societății. Dacă nu se va reuși mobilizarea cetățenilor la urnele de vot, Federația Rusă va câștiga noi argumente în războiul propagandistic pe care-l duce împotriva Republicii Moldova. De cealaltă parte, o eventuală validare a plebiscitului și un eventual rezultat pozitiv al acestuia va îngropa definitiv una dintre temele principale ale propagandei ruse din Republica Moldova și anume că majoritatea populației nu dorește integrarea în Uniunea Europeană. Analistul precizează totuși că va fi foarte grea mobilizarea oamenilor la vot și observă de pe acum încercarea propagandei ruse de a deturna scopul referendumului și de a descuraja electorat.
Într-un interviu la Radio Chișinău, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, pune la îndoială că Guvernul este pregătit pentru procesul de reintegrare, despre care spune că e un proces politic, dar care afectează și drepturile oamenilor. Nu știu dacă Guvernul are un plan, deși trebuie să existe. Asta însemnă politici publice, cercetare, planuri A, B, C, D, E, scenarii pe diferite segmente, cum asigurăm oamenii de acolo cu tot ce au nevoie, gaze, electricitate, pe malul stâng și pe malul drept, explică avocatul. El se arată, pe de altă parte optimist, precizând că UE va fi un partener important în acest proces de reintegrare, din toate punctele de vedere, nu doar politic, dar inclusiv economic și prin alte intervenții. Oamenii de acolo cu siguranță vor să fie parte a UE, dacă excludem din ecuație propaganda și alte chestiuni de acest fel. Ei doresc să trăiască în pace și să nu fie implicați în procese autoritare care sunt caracteristice regimului din regiune, afirmă Vadim Vieru.
Observatorul de Nord din Soroca publică o amplă analiză semnată de medicul oncolog, Angela Rusnac, de la Spitalul raional Soroca, în contextul Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. Ea notează că, în Republica Moldova, maladiile oncologice constituie cea de-a doua cauză a mortalității, după maladiile cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova sunt cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheii care însumează în total 52,6% din numărul total de tumori maligne. În raionul Soroca incidența prin cancer a crescut în ultimul deceniu de aproximativ 1,5 ori. Numărul cazurilor noi de cancer este permanent în ascensiune. În timp ce trăim într-o perioadă de progrese uimitoare în prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului, mulți care caută îngrijire împotriva cancerului se lovesc de bariere la fiecare pas. Venitul, educația, locația geografică și discriminarea bazată pe etnie, gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate și stil de viață sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta negativ îngrijirea. Oricine am fi, avem puterea de a reduce impactul cancerului pentru oamenii pe care îi iubim și pentru toată comunitatea.
Vocea.md relatează că, în lumea contemporană, migrația și globalizarea au devenit două procese interconectate care au un impact profund asupra vieții oamenilor, inclusiv asupra drepturilor lucrătorilor. Globalizarea deschide noi oportunități de angajare și creștere economică, dar, pe de altă parte, poate duce la încălcarea drepturilor lucrătorilor, mai ales în contextul concurenței pentru salarii mici. În acest context, sindicatele din diferite țări trebuie să coopereze între ele pentru a proteja drepturile migranților la nivel global. Totodată, e nevoie de programe care să educe migranții cu privire la drepturile lor și la modul de accesare a acestora. Sindicatele ar mai trebui să se coalizeze cu alte organizații care lucrează pentru protejarea drepturilor migranților.
