Social

Revista presei: opinii pro și contra referendumului privind aderarea europeană, depășirea impasului găgăuz

Într-o emisiune la RLive TV, vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS, Doina Gherman, a declarat că peste 200 de milioane de lei s-ar putea economisi dacă referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale. Totodată, scrutinele prezidențiale sunt cele care au cea mai mare rată de participare în rândul alegătorilor, ceea ce, cu siguranță, ar duce la o reprezentativitate a rezultatelor, a spus deputata. Un alt argument avansat de ea în favoarea plebiscitului este că acesta va oferi tuturor partidelor pro-europene șansa și oportunitatea să se promoveze și să își promoveze ideologia de partid. Nu există o oportunitate de campanie electorală mai bună.

Într-o emisiune la TVR Moldova, politicianul și ex-președintele CEC, Iurie Ciocan, a spus că inițiativa de a organiza referendumul într-o zi cu prezidențialele, este un exercițiu de competiție politică între partide și alți concurenți electorali, dar mai este și un exercițiu pentru fiecare om care are viziuni pro-europene. Este o acțiune de consolidare și care ne forțează pe noi la această etapă să avem o opțiune determinată, a notat Ciocan. Comentând argumentul președintei Maia Sandu că suprapunerea celor două scrutine ar asigura o rată de participare mai mare, Iurie Ciocan a apreciat că este un argument plauzibil, în contextul depopulării țării. Dacă acesta este argumentul de bază, el poate fi înțeles, pentru că depopulare este incontestabilă, totuși rămân întrebări de ce anume acum și de ce anume așa a apărut ideea acestui plebiscit.

Într-un podcast la Europa Liberă, analistul politic Igor Boțan observă că liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, se contrazice atunci când cere cetățenilor să boicoteze referendumul pentru aderarea la UE, deoarece chiar el și partidul pe care-l conduce au cerut în toamna lui 2023 un asemenea plebiscit. Fostul președinte pro-rus a criticat propunerea președintei Maia Sandu de a se organiza plebiscitul, chemând cetățenii să nu participe pentru a nu contribui la validarea acestui referendum, care își propune „să cedeze o parte din suveranitatea țării către Bruxelles, chiar și cu un număr minoritar de voturi”. Comentatorul Nicolae Negru spune că, prin revenirea sa în politica activă, Dodon încearcă să-și refacă imaginea șifonată de procesele în justiție împotriva sa, în care este acuzat de trădare de patrie și corupere pasivă. Fostul președinte ar încerca să recupereze și electoratul pierdut în favoarea oligarhului fugar Ilan Șor, care se prezintă acum drept principalul aliat al Rusiei în Republica Moldova.

Într-un interviu pentru Ziarul Național, șeful delegației UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a declarat că referendumul privind aderarea europeană propus de președinta Maia Sandu, ar putea fi o oportunitate bună de a afla dacă această cale, pe care a pornit statul, este susținută de cetățenii săi. Republica Moldova și-ar putea stabili definitiv cursul spre integrarea europeană, astfel încât reformele întreprinse să fie susținute în mod clar de cetățeni. Diplomatul a mai declarat că aderarea Republicii Moldova până în 2030 este un obiectiv optimist, dar realist, care poate fi atins dacă se menține ritmul actual de avansare și în anii următori, dacă se alocă resurse adecvate, dacă nu se deviază de la cursul reformelor de care statul are nevoie. Potrivit diplomatului, UE preferă ca problema transnistreană să fie rezolvată înainte ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, însă nu-și dorește ca statul să devină „ostaticul acestui conflict”. Prin urmare, UE nu exclude nici varianta în care, într-o primă fază, „Republica Moldova ar adera la UE fără regiunea transnistreană”.

Într-un editorial pe ipn.md, istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu notează că actuala stare a comunității găgăuze asistată de autoritatea unei autonomii cu conținut politic, reprezintă un pericol iminent pentru siguranța națională, stabilitatea politică și integritatea statului moldovenesc. A venit timpul de a corija gafele comise în cadrul elaborării și adoptării actualului statut juridic al UTA Găgăuzia provocate de presiunea Moscovei, eliminând conținutul politic al autonomiei găgăuze și fortificând conținutul ei etno-cultural, subliniază Țăranu. Potrivit lui, cel mai lesne acest lucru poate fi obținut prin desfășurarea unui referendum republican, în cadrul căruia toți cetățenii vor decide ce fel de autonomie trebuie acordată găgăuzilor în componența Republicii Moldova. Un asemenea referendum va pune capăt situației jenante, când puțin peste 100 de mii de găgăuzi țin ostatici trei milioane de cetățeni moldoveni în problema alegerii căii civilizaționale de dezvoltare.

Ziarul de Gardă scrie despre dosarul finanțării ilegale a Partidului „Șor”, în care este cercetată și deputata Marina Tauber, și care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani de mai bine de șapte luni, fără să existe o claritate privind finalitatea. Decizia Agenției Servicii Publice de a radia formațiunea politică „Șor”, una dintre părțile vizate în dosar, a creat incertitudine. În timp ce judecătoarea pe caz așteaptă clarificări de la Ministerul Justiției privind părțile care trebuie să fie citate în instanță, avocatul și reprezentantul partidului „Șor” au decis să nu se mai prezinte la ședințe, invocând că formațiunea politică în numele căreia participau nu mai există nici de jure, nici de facto. Astfel, cele mai recente ședințe din dosar au fost amânate, în timp ce părțile încearcă să găsească o soluție pentru continuarea procesului. În mai bine de un an și jumătate de la demararea anchetei, procurorii au confiscat 9,9 milioane de lei de la mai mulți activiști și membri ai Partidului „Șor”, declarat neconstituțional și radiat între timp din lista persoanelor juridice.

Newsmaker.md publică interviuri cu cei trei juriști străini din Comisia vetting, creată anul trecut, în cea de-a doua etapă a procesului de verificare a eticii și integrității judecătorilor și procurorilor. Scott Bales, fost președinte al Curții Supreme de Justiție a statului Arizona (SUA), precizează că procesul de evaluare a început cu judecătorii și candidații la funcția de judecător ai Curții Supreme, că este abia la mijloc și că s-au putea extinde până la sfârșitul acestui an din cauza tuturor etapelor. Lavly Perling, fost procuror-șef al Estoniei, îndeamnă judecătorii și procurorii să nu aibă frică de vetting pentru că acesta este doar un proces de verificare a integrității, dar care poate să aducă speranța pentru judecătorii și procurorii onești, precum și pentru societatea din Republica Moldova. Maria Giuliana Civinini, fost judecător în Italia, sugerează că procesul de vetting nu este suficient, dacă pe lângă el nu există o politică clară cu privire la resursele umane din sistemul judiciar, dacă nu există sprijin pentru școlile de drept, un examen de admitere serios și transparent care să fie în conexiune cu posturile vacante disponibile și care ar aduce tinerii judecători și procurori în sistem.

Moldova 1 titrează că protestele fermierilor se extind. Agricultorii din raioanele Hâncești, Telenești, Căușeni și Criuleni, care au fost grav afectați de secetă, s-au alăturat protestului început zilele trecute de către fermierii din raionul Cahul. Agricultorii sunt nemulțumiți că așa și nu au primit motorină gratuită din România, promisă de autorități, și nici banii pentru subvenții. Ajunși în culmea disperării, fermierii spun că nu vor avea bani pentru a începe lucrările agricole de primăvară și cer autorităților să intervină, cărora le reproșează dialogul defectuos de până acum. Solicitat pentru o reacția, Ministerul Agriculturii nu a răspuns, dar săptămâna trecută, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că Guvernul a aprobat alocarea a 50 de milioane de lei pentru a reduce din pierderile fermierilor afectați de secetă. Potrivit lui Bolea, dintre toți agricultorii afectați de secetă, vor primi ajutoare doar cei care au înregistrat pierderi de peste 60 la sută din recoltă.

Agora.md relatează că în marja primului Forum pentru securitate energetică din Republica Moldova au fost lansate două instituții noi – Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică și Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor”. Agenția are un rol esențial în asigurarea unui mediu digital sigur, prin protejarea infrastructurii critice a statului și a societății de atacurile cibernetice. În urma unui concurs, director al Agenției a fost numit Mihai Lupașcu, care a ocupat până acum funcția de secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. Institutul Național de Inovații în Securitatea Cibernetică „Cybercor” va contribui la dezvoltarea abilităților studenților și profesioniștilor în cibernetică. Acesta se află la Universitatea Tehnică a Moldovei și dispune de laboratoare specializate în simulări de amenințări în securitate cibernetică, un centru de operațiuni de securitate cibernetică, spații tehnice, săli de pregătire și o cameră de servere cu modele de scenarii de securitate cibernetică.

Radio Chișinău o citează pe guvernatoarea Băncii Naționale (BNM), Anca Dragu, spunând că principalul factor care a contribuit la reducerea spectaculoasă a inflației în Republica Moldova a fost reducerea dependenței de gazul rusesc și de produse energetice, în general, și diversificarea relațiile comerciale pe zona de energie electrică și gaze naturale, cu sprijinul european și în special din partea României. Vorbind într-un interviu pentru Radio Romînia, guvernatoarea a subliniat rolul important al BNM în procesul negocierilor de aderare europeană, spunând că Banca centrală are un cuvânt de spus la 10 capitole de aderare, dintre care la trei - un cuvânt foarte important. Unul dintre obiectivele mandatului meu este contribuția hotărâtoare la parcursul european, a declarat Anca Dragu. Ea a subliniat importanța transferului de expertiză din partea României pentru Republica Moldova.

Jurnal.md o citează pe ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care subliniază că sistemul de sănătate din Republica Moldova are suficiente mijloace financiare, dar că acestea nu sunt utilizate eficient. Noi avem bani care să ne permită să majorăm salariile suficient de mult, să îmbunătățim situația cu alimentarea pacienților și asigurarea cu medicamente. După preluare în gestiune a celor 31 de spitale raioanele, ministerul împreună cu managerii instituțiilor medicale urmează să îmbunătățească organigramele și schemele de funcții. O să fim foarte atenți, o să discutăm cu colectivele, nicidecum nu am intenția să merg cu bisturiul pe viața și salariul cuiva, precizează Ala Nemerenco. Ea a anunțat că în Chișinău urmează noi comasări ale spitalelor din subordinea ministerului.

Albasat TV din Nisporeni informează că lucrările de construcție a apeductului care va conecta râul Prut la 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni este realizat în proporție de 50% și ar putea fi finalizat până în vara acestui an. În prezent, lucrările de construcție sunt în desfășurare pentru fundația a două turnuri de apă, precum și pentru instalarea pilonilor de electricitate pentru stațiile de pompare 3 și 4. Proiectul include construcția unui apeduct de 29,8 km care conectează râul Prut cu raioanele Nisporeni și Ungheni, precum și rețele interne în Boldurești și Chilișoaia, și construcția de stații de pompare, castele și rezervoare de apă. Realizarea acestui proiect regional va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții în zonele rurale, asigurând accesul la apă potabilă și facilitând dezvoltarea durabilă a comunităților locale.

Autor: Alla Ceapai

Citește mai mult