Revista presei: protestele fermierilor; Provocările referendumului privind aderarea europeană
Vulnerabilitățile de securitate și apărare ale Republicii Moldova; protestele fermierilor și provocările referendumului privind aderarea europeană – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la Jurnal TV, deputatul PAS, Dorian Istratii, afirmă că materialul explozibil din drona Shahed, căzută pe teritoriul Republicii Moldova, pe 11 februarie, ar trebui să reprezinte un stimulent pentru ca țara să accelereze procesul de implementare a sistemului de alertă a cetățenilor în caz de pericol, dar și să ia în calcul cu seriozitate achiziția mai multor radare de detectare a amenințărilor de ordin militar. Potrivit deputatului, Republica Moldova a neglijat, timp de trei decenii, domeniul apărării, motiv din care astăzi nu dispune nici de un sistem de apărare antiaeriană și nici de un sistem de alertă în caz de pericol. Guvernul elaborează acum sistemul de alertă, după modelul european. Iar singurul radar pe care îl are Republica Moldova se află în regim de testare la Ministerul Apărării, dar el nu este suficient, precizează deputatul.
Gazeta de Chișinău îl citează pe expertul în domeniul militar al comunității WatchDog, Artur Leșcu, estimând că cele 50 de kg de explozibil care erau în drona, căzută lângă Etulia, ar fi putut provoca distrugerea unei case, avarierea mai multor construcții sau a unui bloc de locuit, dacă ar fi căzut peste o localitate. Republica Moldova nu are sistem de apărare antiaeriană, care ar fi putut să ne protejeze de asemenea incidente, nemaivorbind de atacuri, subliniază expertul. El precizează că deși teritoriul Republicii Moldova nu a fost vizat direct de atac, orice situație de acest gen ne arată cât de aproape suntem de grozăviile războiului din țară vecină. Din păcate, trăim vremuri în care noțiunea „atac cu drone” și Republica Moldova sunt utilizate în aceeași propoziție, o realitate în care ne-am pomenit fără dorința noastră.
Anticoruptie.md informează că agricultorii protestatari nu intenționează să-și retragă tehnica agricolă din punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița, până reprezentanții Guvernului vor iniția un dialog cu ei. După cinci zile de proteste, în care producătorii agricoli nu au primit vreo reacție din partea autorităților, protestatari din raioanele Hâncești și Leova au decis spontan să blocheze punctul de trecere a frontierei, afirmă directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari. Potrivit lui, fermierii din Cahul vor merge azi la Chișinău, unde speră să aibă o întâlnire cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Unul dintre producătorii agricoli din raionul Cahul, Gheorghe Jurcan, precizează că mai întâi s-au purtat discuții cu autoritățile raionale și cu reprezentantul Guvernului în teritoriu. Mergem la Chișinău să vedem care sunt soluțiile care ne pot fi propuse. Totul depinde de răspunsul pe care îl vom avea, precizează agricultorul.
Radio Chișinău îl citează pe expertul Mihai Mogâldea spunând că principala provocare a referendumului privind aderarea europeană nu va fi opțiunea pe care o vor exprima alegătorii și care, se arată convins expertul, va fi favorabilă în absolută majoritate. Principala provocare va fi ca acest referendum să treacă pragul de 33%, în contextul în care partidele de opoziție, în special cele pro-ruse anunță că îl vor boicota. Aceste formațiuni vor îndemna oamenii să nu participe la acest referendum, așa că va fi o provocare să atingem pragul de 33 la sută. Dacă ne uităm la alegerile prezidențiale din 2020, prezența a fost de circa 31-32%, deci suntem la limită, precizează expertul. Potrivit lui, președinta Maia Sandu, inițiatoarea referendumului, trebuie să-și asigure susținerea fermă a tuturor partidelor pro-europene pentru o prezență de peste 33 la sută la urne.
Într-un editorial pe agora.md, politologul Laurențiu Pleșca, notează că discreditarea ideii organizării referendumului care să apropie Republica Moldova tot mai mult de spațiul occidental și deturnarea parcursului european sunt printre principalele scopuri ale eforturilor concertate de reactivarea și revitalizarea a protestelor anti-guvernamentale în Republica Moldova. Grupurile politice și grupările criminale, lucrează intens în acest sens, își doresc capturarea statului, fărâmițarea Republicii Moldova, după strategia „dezbină și stăpânește” folosită de secole de Federația Rusă, își doresc șubrezirea legitimității autorităților, destabilizarea ordinii constituționale prin acțiuni subversive și crearea artificială a mai multor probleme de natură politică și socială care să pună piedici ritmului accelerat de integrare în Uniunea Europeană. Iar cea mai la îndemână modalitate, pe lângă fraudarea alegerilor prezidențiale și a referendumului, este să organizeze aceste proteste destabilizatoare care să provoace neliniște și nemulțumire față de autoritățile statului.
Newsmaker.md relatează că deși Republica Moldova face pași spre integrarea în Uniunea Europeană, localitățile din autonomia găgăuză nu vor fi conduse, nici în următorii patru ani, de primari care să pledeze pentru vectorul european. La alegerile locale din toamna lui 2023, o singură formațiune declară pro-europeană a înregistrat un candidat la funcția de primar, care însă a pierdut scrutinul. Analistul politic Alexei Tulbure critică atitudinea partidului de guvernământ PAS, care nici măcar nu a încercat să se facă prezent în autonomia găgăuză, invocând că pro-europenii nu au șanse acolo. Este o greșeală politică foarte mare faptul că PAS nu este prezent acolo și nu lucrează, nu le explică oamenilor care sunt perspectivele, beneficiile integrării europene, afirmă analistul. Potrivit lui, în autonomie există și oameni cu viziuni pro-europene, însă aceștia nu sunt atât de vocali. Iar pentru a spori dispozițiile pro-europene în Găgăuzia este nevoie de abordări complexe, care nu vor da rezultate peste noapte, însă aceasta este singura cale.
Editorialistul Ziarului Național, Nicolae Negru, observă niște relații paradoxale între PAS și PSRM. În timp ce socialiștii cheamă cetățenii în stradă să dea jos guvernarea PAS, reprezentanții PAS sunt dispuși să facă alianță cu PSRM în Consiliul municipal din Chișinău. După alegerile locale recente, și Igor Grosu, liderul PAS, și Lilian Carp, candidatul PAS la postul de primar al Chișinăului, respingeau categoric această opțiune, deși în unele raioane s-au format, când tacit, când pe față, alianțe PAS - PSRM. Numai că lui Dodon nu îi surâde perspectiva unei asocieri cu PAS, tocmai din motivul care l-a determinat să organizeze protestele. Editorialistul atrage atenția și la reacția Guvernului la protestul socialiștilor, despre care notează că a fost formală, demagogică, inadecvată în raport cu acuzațiile care i-au fost aduse. Chiar dacă vorbitorii nu au prea operat cu cifre, cu date concrete, Guvernul este obligat să răspundă și să aducă la cunoștința cetățenilor starea reală de lucruri în domeniile criticate.
Moldpres.md publică un nou articol din seria „Descoperă Moldova” în care prezintă cel mai mic muzeu din țară, care se află în satul Vorniceni, raionul Strășeni. Muzeul rural găzduiește o colecție impresionantă de obiecte cu povești care dezvăluie viața și tradițiile comunității locale. Inaugurat acum 5 ani, Muzeul a fost construit după modelul casei vechi și a devenit complex cultural având și câteva anexe: amfiteatrul, sală, foișor, locurile de parcare. Muzeul prezintă zestrea miresei, portul popular, tradițiile și obiceiurile locale. Are și o colecție impresionantă de covoare. Avem un covor, care cred că este cel mai popular, se numește „Dinții calului”. El se țesea în perioada secetei, făcând un legământ între Dumnezeu și pământ ca să aibă calul ce să are și oamenii ce mânca. Toate covoarele au fost țesute după anul 1800. Sunt valoroase, spune fondatoarea muzeului, Elena Lazarev.
Editorialistul portalului nordnews.md din Bălți, Anatol Moraru, notează că decizia președintei Maia Sandu de a organiza în toamnă referendumul privind aderarea europeană este mai mult decât judicioasă, în contextul în care, poate pentru prima dată în istoria sa, Republica Moldova are șansa uriașă să se integreze în comunitatea prosperă a statelor europene, așa cum o merită prin geografie și cota de civilizație. Acest referendum, care se vrea constituțional și deci va avea efecte juridice, este deosebit de important pentru destinul Republicii Moldova, urmând să-i consolideze pe cetățeni și să-i determine să–și asume eforturile de integrare o dată și pentru totdeauna într-un spațiu al stabilității, bunăstării, progresului. Comentatorul precizează totuși că dincolo de miza mare, organizarea referendumului implică și un mare risc pentru PAS, date fiind experiențele precedentelor referendumuri.
