Externe

Revista presei internaționale: Răspunsul fostului șef de stat al Mongoliei dat președintelui Rusiei la pretențiile sale teritoriale asupra Ucrainei; De ce se teme Putin să viziteze Armenia?

Presa internațională descrie situația extrem de complicată în care se află în prezent forțele militare ale Ucrainei în zona orașului Avdeevka din estul țării, unde armata rusă continuă să avanseze. Cum i-a răspuns un fost șef de stat al Mongoliei președintelui Rusiei la pretențiile sale teritoriale asupra Ucrainei, de ce se teme Putin să viziteze Armenia și ce măsuri pregătesc liderii europeni pentru a face față amenințărilor la adresa securității transatlantice? – sunt câteva dintre întrebările la care răspund mai multe publicații internaționale consultate de Lidia Petrenco.

Armata rusă ar putea ocupa localitatea ucraineană Avdeevka în timp de câteva săptămâni sau chiar în următoarele zile, estimează experții publicației germane BILD. Aceștia fac trimitere la date deschise, potrivit cărora trupele ruse continuă să avanseze pe două direcții în acest oraș ruinat, situat pe linia frontului din estul Ucrainei. Publicația germană transmite că în centrul localității situația a devenit extrem de periculoasă pentru militarii ucraineni deoarece forțele armate ruse s-au apropiat la aproximativ 200 de metri de una dintre ultimele rute care asigură aprovizionarea garnizoanei ucrainene. Experții BILD notează că Rusia deține pe această direcție de 5 ori mai mulți soldați și controlează spațiul aerian, lovind constant orașul cu bombe puternic explozive. În același timp, „forțele armate ale Ucrainei nu au suficienți soldați la sol, așa că adesea doar dronele operează împotriva grupurilor de infanterie rusă în avans”, mai scrie BILD.

Deși în dimineața zilei de ieri situația din Avdeevka devenise foarte dificilă, lucrurile s-ar putea schimba, armata ucraineană transferând noi rezerve semnificative în zonă. Această informație a fost oferită de veteranul și expertul militar Yevgeny Dikiy postului TV Kiev24. Publicația Unian îl citează pe expertul militar Pyotr Chernik, potrivit căruia, Avdiivka trebuie apărată cu orice preț pentru că este un punct strategic pentru invadatorii ruși, o poartă către întreaga regiune Donețk.

În pofida situației dificile, forțele armate ucrainene au avansat în mai multe direcții ale frontului, în special, imaginile de geolocalizare confirmă înaintarea acestora la nord-vest de Pobeda, lângă Donețk și în sud, lângă Robotino, constată analiștii de la Institutul American pentru Studiul Războiului, ISW. Totodată, trupele ucrainene au confirmat o ofensivă în vestul regiunii Zaporojie pe 12 februarie.

Pentru a rezista presiunii inamicului pe câmpul de luptă, este nevoie de înrolarea urgentă a cel puțin 250 de mii de bărbați, a declarat într-un interviu pentru TSN, noul comandant al batalionului „Lupii Da Vinci”, Serghei Filimonov. El a precizat că pe parcursul acestui an, Ucraina trebuie să își concentreze eforturile pe apărare, producția de armament și instruirea personalului. „Există și oameni cu experiență, care deși sunt obosiți, continuă să lupte și trebuie să le transmită cunoștințele acumulate pe front celor care li se vor alătura”, a menționat Serghei Filimonov pentru TSN. "În primele săptămâni de război, am văzut doar moartea. Adică moarte inevitabilă, singura întrebare era unde. Apoi, după contraofensiva de la Harkov, am văzut o victorie clară, după ce am eliberat Hersonul, am crezut că acum vor pleca. Desigur, ca toți ucrainenii, aveam mari speranțe în contraofensiva care a avut loc anul trecut. Acum situația este cu adevărat grea", a recunoscut Filimonov, în interviul acordat TSN.

Între timp, președintele Ucrainei Volodimir Zelensky se pregătește pentru un turneu în Europa occidentală, pentru a obține garanții de securitate, dar și pentru a accelera lirarea asistenței militare Ucrainei, notează Bloomberg. Potivit surselor publicației, Zelensky ar urma să participe la Conferința de securitate de la München, și să viziteze Parisul și Berlinul. Deocamdată, însă, aceste planuri nu au fost confirmate oficial, remarcă publicația.

Încercările președintelui rus Putin de a justifica invadarea Ucrainei, invocând necesitatea de a apăra frontierele istorice ale Imperiului Rus, sunt ridiculizate de fostul președinte al Mongoliei, scrie Businessinsider. Publicația face trimitere la un mesaj publicat pe internet de Țahiaghiin Elbegdorj, care a prezentat o hartă, în care se vede cât de mare era Imperiul Mongol și cât de mică Rusia, în secolul al XV-lea. "După discursul lui Putin, am găsit harta istorică mongolă. Nu vă faceți griji! Suntem o națiune pașnică și liberă", a scris pe o rețea socială Țahiaghiin Elbegdorj, citat de Businessinsider .

Numeroase agenții de presă atrag atenția asupra temerilor lui Vladimir Putin de a vizita Armenia, fără a primi garanții din partea autorităților de la Erevan că nu va fi arestat. Publicația armeană NEWS face referire la o declarație a secretarului de presă al Kremlinului, Dmitryi Peskov, care a exprimat asemenea îngrijorări. NEWS amintește că după deportarea în Rusia a multor copii de pe teritoriile ucrainene ocupate, Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin. În condițiile în care Armenia se numără printre țările care respectă deciziile Curții, Putin se teme că Erevanul l-ar putea extrăda la Haga, constată publicația. Agenția armeană de presă Panorama subliniază că premierul Nicol Pashinyan s-a abținut să spună dacă Putin ar putea fi arestat la Erevan. Într-un interviu acordat ziarului The Telegraph, Pashinyan a declarat că doar instituțiile juridice din Armenia sunt cele care pot lua astfel de decizii. Iar armenpress îl titrează pe premierul Pashinyan care a repetat că Armenia nu este aliatul Rusiei în conflictul din Ucraina. „Nu am spus că negăm și respingem cooperarea cu Rusia în general și în sectorul de securitate în special. Ceea ce am spus este că ne vom diversifica relațiile în sectorul de securitate. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asta că vom rupe relația noastră de securitate cu Rusia? Nu, nu înseamnă, dar presupune că în domeniul securității ne pregătim, discutăm și lucrăm pentru a stabili relații, de exemplu, cu Uniunea Europeană”, a declarat premierul armeniei într-un amplu interviu acordat publicației The Telegraph, preluat de presa locală.

Între timp, europenii continuă să ia măsuri pentru a-și proteja securitatea în fața pericolului pe care-l prezintă regimul de la Moscova, transmite France Press. Agenția de presă relatează că președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul polonez Donald Tusk au discutat despre posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă care ar putea amenința solidaritatea transatlantică. Potrivit AFP, Macron a insistat asupra necesității de a întări industria de apărare europenă, în timp ce Tusk a făcut apel la unitate, folosind celebra replică din romanul lui Alexandre Dumas ”Cei trei muschetari'”, - ”unul pentru toți, toți pentru unul”.

Presa internațională urmărește îndeaproape și evoluția războiului dintre Israel și gruparea islamistă Hamas. Potrivit BBC, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) efectuează atacuri aeriene intensive asupra orașului Rafah, care adăpostește aproximativ un milion și jumătate de oameni care au fugit din nordul Fâșiei Gaza, după începerea operațiunii militare israeliene. Publicațiile străine au reflectat pe larg și faptul eliberării de către IDF a doi ostatici luați de Hamas pe 7 octombrie.

Evenimentele din Orientul Mijlociu au provocat turbulențe și în domeniul muzicii. Euronews relatează despre controversele apărute după Festivalul de la Sanremo. Ambasadorul Israelului în Italia, Alon Bar, l-a atacat pe cântărețul Ghali pentru că a lansat un apel de "oprire a genocidului", în ultima seară a evenimentului, sâmbătă. Diplomatul israelian s-a arătat indignat de faptul că "scena Festivalului Sanremo a fost exploatată pentru a răspândi ura și provocarea într-un mod neglijent și iresponsabil". Ambasadorul a aminitit că în masacrul din 7 octombrie, printre cele 1.200 de victime se numără peste 360 de tineri măcelăriți și violați în timpul Festivalului Nova Music. "Alți 40 dintre ei au fost răpiți și se află încă în mâinile teroriștilor, iar Festivalul de la Sanremo ar fi putut să-și exprime solidaritatea cu ei", s-a arătat convins Alon Bar.

Lidia Petrenco

Lidia Petrenco

Autor

Citește mai mult