Revista presei: indexarea pensiilor, sub așteptări; Agricultorii protestatari în așteptarea dialogului cu guvernarea
Indexarea pensiilor, sub așteptări; agricultorii protestatari în așteptarea dialogului cu guvernarea și amplificarea riscurilor la adresa securității țării – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-o emisiune la RLive TV, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că, la 1 aprilie, pensiile vor fi indexate cu puțin peste 4 la sută și nu cu 6%, cum s-a anunțat anterior. Indexarea are loc, conform legii, în baza ratei inflației care este, potrivit datelor, 4,2%. Aceasta va fi rata de indexare a pensiilor în acest an, a explicat Alexei Buzu. Ministrul a mai spus că vârstnicii nu-și vor recupera banii pierduți anul trecut la indexarea cu 15%, întrucât a fost menținută puterea de cumpărare. Comentând faptul că anul trecut pensiile și prestațiilor sociale au fost indexate cu doar 15% sub rata inflație, care a fost de 34,7%, Buzu a spus că a fost o situație fără precedent într-un an cu multiple crize în care Guvernul a trebuit să ia decizii extrem de complicate.
Într-o emisiune la Moldova 1, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că o decizie despre o întâlnire a fermierilor în formatul Președinție - Guvern - Parlament va fi luată după ce va fi analizată și discutată la Executiv. Bolea a dat asigurări că ministerul este deschis pentru comunicare și dialog permanent cu agricultorii din Republica Moldova, lucru pe care îl face. El a precizat că problemele de care se plâng fermierii nu sunt de un an sau doi, dar sunt cronice și se repetă de la an la an. Vorbim despre agricultorii din sudul țării, care în fiecare an au fie secetă, fie roadă sub media din Republica Moldova, dar continuă să cultive aceleași culturi, înregistrând pierderi, a sugerat Bolea, precizând că e nevoie de o abordare strategică pentru a face agricultura profitabilă. Agricultorii protestatari și-au suspendat temporar revolta din ultimele zile spunând că așteaptă să fie invitați la o discuție comună cu Guvernul, Parlamentul și Președinția, în caz contrar și-ar putea relua protestele blocând din nou accesul la punctele de trecere a frontierei.
Protestele fermierilor au fost abordate și într-o emisiune la TVR Moldova. Fostul ministru al Agriculturii, Nicolae Ciubuc, vicepreședintele PSDE, susține că nu e nevoie de crearea unor grupuri de lucru sau consilii speciale, ci trebuie de așezat la masa de dialog, de stabilit o listă de revendecări, o foaie de parcurs pe fiecare dintre ele și de identificat resurse financiare suplimentare. O primă soluție, care nu necesită resurse financiare, ar fi reeșalonarea achitării creditelor tehnice. În cazul în care băncile se opun, sunt măsuri legislative de a interveni și de a reglementa acest lucru, afirmă politicianul. El critică și faptul că până acum autoritățile moldovene nu au găsit modalități de a distribui cele 4 mii de tone de motorină donate de România și promise încă în luna aprilie a anului trecut. Pe de altă parte, deputatul PAS, Radu Marian, susține că ministerul întreprinde măsuri și va găsi soluții, inclusiv pentru distribuirea motorinei.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, expertul în probleme de securitate și apărare, Andrei Curăraru, anticipează mai multe cazuri în care fragmente sau chiar drone intacte ar putea ajunge pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada următoare. Potrivit lui, riscurile la adresa securității ar putea să se amplifice. Și asta pentru că înainte de alegerile prezidențiale din Federația Rusă, atacurile rusești ar putea să se intensifice în Ucraina, având în vedere că liderii Kremlinului vor dori să prezinte anumite rezultate pe front înainte de scrutinul din martie. Trebuie să înțelegem că perioada imediat următoare va fi una grea pe front, și este deja, iar Republica Moldova suferă de la acest efect de revărsare a conflictului, notează expertul. Potrivit lui, este indicat pentru Republica Moldova să se gândească cum își dezvoltă structura de apărare, începând de la instalații pentru luptă radiofonică, care blochează frecvențele utilizate cel mai des pentru drone și care pot fi dezvoltate inclusiv cu utilizarea tehnologiilor civile.
ProTV Chișinău relatează că șeful demisionar al întreprinderii Calea Ferată (CFM), Oleg Tofilat, lasă în urma sa datorii de 135 de milioane de lei la salarii, o stare tehnică dezastruoasă a infrastructurii feroviare și a locomotivelor. Practic 60% din infrastructura feroviară se află într-o stare foarte grea, iar 40% - într-o situație critică, a spus Tofilat, prezentându-și raportul de activitate, după aproape trei ani cât a ocupat funcția de director al CFM. Practic 95% din locomotivele de manevră vor fi către 2025 cu termenul de exploatare depășit, a mai spus el, precizând că uzura locomotivelor și a infrastructurii feroviare generează costuri mari pentru întreprindere. Vorbind despre întârzierea achitării salariilor, Tofilat a spus că problema a fost generată de scăderea tranzitului de marfa din Ucraina. El a sugerat că a decis să plece din funcție din cauza implicării politicului în gestionarea întreprinderii. De cealaltă parte, ministrul Infrastructurii, Andrei Spânu, a evitat să comenteze acest lucru spunând doar că restantele salariale vor fi achitate până la finele lunii martie.
Tot într-o emisiune la ProTV Chișinău, ministrul Andrei Spânu a vorbit despre concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, care nu se va produce pe durata mandatului actualului Guvern, dar această sarcină i-ar putea reveni viitorului Executiv, întrucât termenul rezonabil pentru identificarea partenerului privat ar fi între 2 și 3 ani. Statul își va menține proprietatea asupra Aeroportului, dar va căuta un investitor strategic, care să asigure investițiile necesare și operarea Aeroportului. Potențialul investitor ar trebui selectat prin concurs și licitație internațională la care să participe companii cu experiență din spațiul european, care ar putea atrage mai multe companii avia la Chișinău. Infrastructura Aeroportului necesita investiții de circa 6 miliarde de lei, bani pe care statul nu îi are, afirmă ministrul. În primul rând, trebuie de investit în parcările aeronavelor, care sunt într-o stare dezastruoasă, dar și pistă, care este întreținută într-o stare buna, dar necesita investiții pe termen mediu și lung.
Europa Liberă informează că avocatul Valentin Caisîn a fost desemnat de stat pentru a reprezenta interesele fostului partid „Șor”, radiat din registrul de stat al persoanelor juridice, în dosarul finanțării ilegale a ex-formațiunii politice, care se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, de mai bine de șapte luni. Avocații deputatei Marina Tauber, cercetată în acest dosar, susțin că legea nu prevede oferirea unui avocat de stat unei persoane juridice lichidate. În opinia lor, nici lichidatorul nu mai poate reprezenta formațiunea în instanță. Procurorul Ghenadi Epure spune сă legislația procesual-penală nu prevede desemnarea unui reprezentat pentru o persoană juridică lichidată: „Este un vid legislativ”. El crede că, pentru a asigura dreptul la un proces echitabil, este suficient să i se ofere un avocat de stat. Procurorul mai spune, că în mod normal, după ce o persoană juridică este lichidată, procesul penal împotriva ei poate înceta. Dar în acest caz, instanța a ajuns la etapa de cercetare a probelor și nu mai poate dispune încetarea procesului penal. Potrivit procurorului, dosarul trebuie să fie examinat în judecată până la capăt.
Infomarket.md citează o analiză semnată de experții FMI, Maxim Markevici și Marina Marinkova, care subliniază că reducerea corupției în Republica Moldova poate accelera apropierea acesteia de standardele de viață ale UE. Experții subliniază că Republica Moldova, în pofida unui cadru juridic și instituțional puternic, se confruntă cu probleme grave de corupție, care împiedică creșterea economică și progresul său spre standardele de viață din UE. Experții prezintă o serie de recomandări, inclusiv pentru consolidarea capacității de investigare a Procuraturii Anticorupție, dar și în favoarea creării unei instanțe anticorupție, propusă de președinta Maia Sandu. Ei recomandă consolidarea procesul de selecție a judecătorilor instanței anticorupție prin implicarea unor experți cu experiență internațională și stabilirea unor criterii de selecție obiective și uniforme specifice judecătorilor anticorupție. Pentru a evita supraîncărcarea noii instanțe, competența acesteia ar trebui să acopere numai cazurile investigate și/sau urmărite penal de către Parchetul anticorupție, asigurând în același timp un număr suficient de judecători. Este necesară și introducerea garanțiilor complexe pentru a proteja autonomia de cadre, bugetară și operațională a instanței anticorupție
Ipn.md informează că, în această primăvară, peste 620 de comunități rurale vor primi resurse agricole, cum ar fi seturi de semințe pentru legume, tuberculi de cartofi pentru sămânță și furaje pentru bovine. Este vorba despre o nouă etapă de asistență agricolă de urgență pentru fermierii mici și gospodăriile rurale vulnerabile care se confruntă cu efectele secetei din 2022 și ale crizei din regiune. Asistența este inițiată de către Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în Republica Moldova. Resursele sunt evaluate la circa 1 milion de dolari și sunt finanțate de două proiecte implementate de FAO. Potrivit reprezentantului adjunct al FAO în Republica Moldova, Tudor Robu, această asistență este crucială pentru familiile vulnerabile care se bazează pe animalele de pe lângă casă pentru nevoile lor alimentare de bază. În acest scop, aproape 2 500 de familii care dețin de la una la cinci vaci vor primi câte 400 de kg de furaj pentru animale, astfel fiindu-le oferită hrana necesară pentru animale până la începerea noului sezon de pășunat. Ajutorul va ajunge la 12 mii de beneficiari vulnerabili care au nevoie urgentă de sprijin.
Ecopresa.md relatează că domeniul construcțiilor este cel mai poluant sector, generând o treime din totalul deșeurilor din lume și cel puțin 40% din emisiile de dioxid de carbon. Pentru comparație, aviația produce 2,5 % din aceste emisii. În țările europene există un management eficient de sortare și reciclare a deșeurilor din construcții. În Republica Moldova, însă, lipsesc atât datele statistice exacte privind cantitatea lor, precum și depozitele autorizate pentru stocare. În plus, agenții economici nu prea sunt interesați de reciclarea acestor deșeuri. În loc să fie reutilizate (lemn, pietriș, metal, etc.), ele ajung adesea la groapa comună de gunoi și poluează mediul. Dacă în municipiul Chișinău deșeurile din construcții sunt gestionate câtuși de puțin, în afara capitalei situația este mult mai gravă. În localități rurale, oamenii obișnuiesc să ia toate deșeurile grămadă și să le ducă la gunoiștea de la marginea satului ori pur și simplu să le arunce pe dealuri.
