Revista presei: noi avertismente de operațiuni hibride rusești în Republica Moldova
Noi avertismente de operațiuni hibride rusești în Republica Moldova și Chișinăul vrea să preia controlul segmentului transnistrean al hotarului cu Ucraina – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un interviu pentru TVR Moldova, secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că, pentru moment, nu există riscul ca Republica Moldova să fie atacată de Federația Rusă. Nu vedem riscuri militare. Vedem, în schimb, o agresivitate sporită a Federației Ruse, care folosește în Ucraina războiul convențional, iar împotriva Republicii Moldova și nu doar un arsenal destul de vast de război hibrid – atacuri cibernetice, dezinformare, folosirea tehnologiilor, a spus oficialul NATO. Geoană anticipează că războiul hibrid în Republica Moldova se va intensifica mai ales în perioada electorală. Este clar că în Federația Rusă există interes evident pentru a deraia drumul pro-occidental al Republicii Moldova. E nevoie de vigilență maximă. Potrivit lui, Alianța Nord–Atlantică acordă tot sprijinul Chișinăului pentru a depăși această perioadă dificilă. Cred că interesul comun este acela de a vedea ca 2030, ținta indicată de Maia Sandu de aderare la UE, să se întâmple și cred că acest lucru este foarte posibil să se întâmple.
Hotnews.ro relatează că, potrivit Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), Kremlinul pregătește o operațiune hibridă în Republica Moldova, similară celei folosite înainte de invaziile sale în Ucraina din 2014 și din februarie 2022, astfel încât să poată justifica o posibilă escaladare a conflictului în regiune. Rusia a pregătit terenul pentru ca o astfel de operațiune hibridă în Republica Moldova să aibă loc în viitorul apropiat, atenționează experții Institutului, care observă că oficialii și purtătorii de cuvânt de la Kremlin încearcă să creeze condiții informaționale, cu accent pe regiunea transnistreană, care să justifice eventualele eforturi rusești de a destabiliza Republica Moldova și de a împiedica integrarea acesteia în UE.
Hotnews.ro publică și reacția președintelui Comisiei de securitate națională din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, Lilian Carp, care susține că acțiunile hibride ale Rusiei au devenit o constantă și că nu Transnistria reprezintă principalul pericol, ci politicienii pro-ruși, care întreprind aceste acțiuni de destabilizare. Atâta timp cât Ucraina rezistă, riscurile militare împotriva Republicii Moldova sunt minore. Cele mai mari riscuri sunt războiul hibrid, propaganda, atacurile cibernetice și politicienii corupți de la Chișinău, care acționează în interesul Federației Ruse.
Într-o emisiune la Jurnal TV, Ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Șevchenko, a afirmat că statutul de neutralitate nu este în măsură să protejeze Republica Moldova de eventuale pericole la adresa securității, de aceea sunt importante măsurile pe care le ia Guvernul de la Chișinău pentru a spori capacitatea de apărare. Republica Moldova este o țară neutră și în lumea civilizată, de obicei, acest statut juridic este respectat, dar nu și în cazul Rusiei, care nu respectă regulile și tratatele internaționale, a subliniat diplomatul. El a sugerat că atât timp cât Ucraina rezistă, cu sau fără ajutorul din străinătate, riscurile la adresa Republicii Moldova sunt minime. La începutul războiului a existat un risc că Rusia poate să organizeze o ofensivă de la Marea Neagră. În prezent, posibilitățile Rusiei să ajungă pe malul mării, undeva în zona Odesei sau în apropiere sunt foarte limitate sau chiar imposibile. De aceea, Republica Moldova e închisă pentru asemenea riscuri. Rămân riscurile privind atacurile aeriene. Dacă apărarea aeriană a Ucrainei va fi întărită de aliații noștri, Ucraina va încerca să le doboare, a precizat diplomatul.
Într-un podcast la Europa Liberă, noul șef al Poliției de Frontieră, Ruslan Gălușca, declară că autoritățile moldovene ar putea controla porțiunea hotarului cu Ucraina și pe segmentul regiunii separatiste transnistrene, necontrolat acum de Chișinău. Potrivit lui, există mecanisme și instrumente pentru preluarea de către autoritățile constituționale a controlului frontierei pe acest segment. Odată cu ameliorarea situației și în urma negocierilor care vor fi purtate cu partea ucraineană, noi am putea, prin intermediul patrulărilor și controlului comun, să fim prezenți pe acest segment de frontieră, spune oficialul. El precizează că misiunea ar deveni posibilă pe teritoriul Ucrainei, de comun cu colegii ucraineni. În anul 2023, Poliția de Frontieră a înregistrat, în total, circa 8000 de traversări ilegale, 95% dintre care revenind cetățenilor Ucrainei care evită mobilizarea în armată . 67% din numărul total de traversări ilegale ale cetățenilor ucraineni au avut loc prin sectorul transnistrean. Trecerea frauduloasă a graniței dintre Ucraina și Republica Moldova a dezvoltat un adevărat business ilegal în zona de frontieră, fiind destructurate mai multe grupuri care le organizau.
Ziarul Național informează despre reținerea unui fost angajat al pretinselor organe de forță controlate de regimul separatist de la Tiraspol, care ar fi câștigat zeci de mii de euro de pe urma organizării migrației ilegale. Acesta percepea câte cel puțin 2500 de euro de la ucrainenii care nu voiau să fie înrolați în Forțele Armate ale Ucrainei. Bănuitul a fost monitorizat aproape două luni de către organele de drept constituționale, iar astăzi a fost reținut în trafic, pe o stradă din Chișinău. Potrivit informațiilor oamenilor legii, bărbatul de 48 de ani, care a slujit mai mulți ani regimul separatist de la Tiraspol, este membru al unei grupări criminale specializate în organizarea migrației ilegale a cetățenilor ucraineni prin regiunea transnistreană. Ofițerii spun că au reușit să acumuleze probe concludente ce dovedesc activitatea infracțională a acestuia. Chiar în momentul reținerii, au fost ridicate patru acte de identitate moldovenești și ucrainene, cu semne vădite de falsificare pe care le avea bănuitul. La fel, au fost depistate și alte probe relevante, inclusiv carduri bancare, confirmări ale tranzacțiilor bancare, dispozitive de comunicare mobilă și ștampile falsificate. Bănuitul a fost reținut pentru 72 de ore.
Într-o emisiune la TV8, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a sugerat că fermierii care protestează de câteva zile și urmează să ajungă azi la Parlament, cerând o întrevedere cu președinta țării, premierul și președintele parlamentului, ar trebui să poarte discuții cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, reprezentantul Executivului pe acest domeniu. Să fie amabili să discute. Invitația este să discute, a spus Grosu. El a mai declarat că listele cu toți fermierii și producătorii agricoli care au beneficiat în ultimii cel mult trei ani de subvenții de la stat vor fi făcute publice în spiritul transparenței și în contextul în care mulți dintre fermieri se plâng că nu primesc niciun ajutor din partea statului. Grosu a precizat că știe mai multe informații curioase legate de cine și cât a primit, însă a refuzat să detalieze subiectul.
Newsmaker.md relatează despre audierea în Parlament a ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea, în contextul protestelor fermierilor. Ministrul a recunoscut că situația din agricultură este dificilă, dar a trecut în revistă măsurile de sprijin ale statului. Potrivit ministrului, în ultimii trei ani (2021- 2023), fermierii au primit subvenții în valoare de aproape 6 miliarde de lei, iar numărul cererilor de a crescut de la 4,6 mii pe an la peste 8 mii. 90% dintre beneficiarii de subvenții sunt întreprinzătorii micro și mici, care au primit 70% din toți banii furnizați fermierilor. Bolea a mai spus că, anul trecut, autoritățile au alocat 200 de milioane de lei fermierilor afectați de secetă și au eliminat și accizele la motorină. În acest an, Guvernul a mai alocat încă 50 de milioane de lei celor 400 de fermieri care au suferit de pe urma secetei. În ultimele zile, fermierii au reluat protestele începute anul trecut, blocând inclusiv drumurile de acces la unele puncte de trecere a frontiere. Ei cer moratoriu pe penalitățile băncilor pentru creditele restante, distribuirea motorinei donată de România și despăgubiri producătorilor de floarea soarelui și porumb.
Într-o emisiune la TVR Moldova expertul Mihai Mogâldea comentează refuzul Federației Ruse de a-l aresta și extrada pe fugarul Ilan Șor și subliniază că Șor este acum partenerul numărul 1 al Rusiei în Republica Moldova. El este cel care face toate tranzacțiile între Moscova și partidele pe care le controlează în Republica Moldova. Asta înseamnă că Rusia și Ilan Șor trebuie să coopereze cât mai strâns ca să își atingă scopurile. Iar aflarea lui Șor la Moscova este necesară pentru ca planurile pentru viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale să fie cât mai bine coordonate, spune analistul. Expertul militar Artur Leșcu consideră că Rusia are mai mulți pioni în Republica Moldova cu care va încerca să influențeze viitoarele alegeri. Interesul Moscovei este unul limpede, dar complicat de realizat. Totuși, trebuie să fim vigilenți, atenți. Conștientizarea pericolului este un prim pas spre depășirea acestuia, afirmă expertul. Potrivit fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, Moscova nu vrea să-l extrădeze pe Șor pentru că are nevoie de el, în contextul încercărilor de destabilizare a alegerilor parlamentare și a referendumului privind aderarea europeană.
Într-un editorial pe ipn.md, doctorul în istorie și comentatorul politic Anatol Țăranu analizează recentul interviu al președintelui rus Vladimir Putin și desprinde din el câteva concluzii pentru Republica Moldova. Deocamdată, viziunea lui Putin asupra perspectivelor pacificării Ucrainei induce culori sumbre pentru perspectivele dezvoltării Republicii Moldova, prefac speranțele Chișinăului în soluționarea conflictului transnistrean în termeni temporali optimiști, lipsite de o viziune realistă. În interviul său Putin involuntar a făcut o constatare cu conținut de orientare strategică pentru Republica Moldova în sensul atingerii securității sale garantate. Întrebat direct despre planurile Moscovei de a ataca militar state NATO precum Polonia sau Letonia, Putin a negat categoric această probabilitate, dând de înțeles că un război cu NATO ar fi sinucigaș pentru Rusia. Rămâne de văzut dacă cetățenii și clasa politică moldovenească sunt capabili să descifreze inteligent mesajele și soluțiile invocate de marii jucători geopolitici ai timpului, făcând concluzii corecte privind asigurarea securității rapide și durabile al mult pătimitului popor așezat cu traiul în Moldova românească la est de Prut.
