Revista presei: Republica Moldova și Ucraina privite la pachet de Putin; Panica generată de falsul despre eventuala anexare a Transnistriei de către Rusia
Republica Moldova și Ucraina privite la pachet de Putin, panica generată de falsul despre eventuala anexare a Transnistriei de către Rusia și hibele statutului de neutralitate – sunt printre subiectele presei, pe care le trece în revistă Alla Ceapai.
Într-un interviu pentru RFI România, editorialistul Nicolae Negru notează că Republica Moldova și Ucraina sunt privite la pachet de către Putin. Rusia vrea să destabilizeze situația și să răstoarne actuala guvernare de la Chișinău. Este un an electoral în Republica Moldova, la toamnă urmează să aibă loc alegeri prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, iar acest moment este foarte sensibil pentru Rusia, care nu vrea ca majoritatea populației din Republica Moldova să spună că își dorește în UE. Rusia își intensifică acțiunile hibride în Republica Moldova. Va pune în mișcare autonomia găgăuză, dar și pe cei de la Tiraspol, pe măsură ce ne apropiem de alegerile din toamnă. Faptul că Șor a fost primit recent la Moscova vorbește despre intențiile Rusiei de a lupta cu actuala guvernare, prin orice mijloace, inclusiv mijloace ilegale – finanțare ilegală, destabilizări ale situației.
În corespondența sa pentru dw.com, jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează că panica generată, inclusiv în presa internațională, de falsul despre posibila anexare a Transnistriei de către Rusia are doar scopul de a descuraja Chișinăul să facă următorul pas în ceea ce privește readucerea Transnistriei în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova. Pentru că, de data aceasta, Chișinăul nu s-a lăsat șantajat, gruparea oligarhică „Sheriff” de la Tiraspol a aplicat mecanismul înfricoșării partenerilor externi ai Republicii Moldova, lansând și promovând falsul narativ. Jurnalistul trece în revistă efectele unei eventuale anexări a Transnistriei de către Rusia, care par deloc favorabile Tiraspolului. Dar ajunge la concluzia că, totuși, Rusia are încă multe pârghii prin care poate destabiliza Republica Moldova, mai ales în an electoral, în care deja asistăm la consolidarea unui front comun împotriva Maiei Sandu și împotriva vectorului european.
Într-un comentariu pentru Ziarul Național analistul politic, Vladimir Socor, de la Fundația Jamestown, susține că fi foarte uimit, dacă adunarea de la Tiraspol a pretinșilor ,,deputați de toate nivelurile”, din 28 februarie, ar solicita alipirea la Rusia sau recunoașterea de către Rusia și că ar fi la fel de uimit, dacă liderul rus Vladimir Putin ,ar susține așa ceva în discursul său din 29 februarie. Potrivit lui Socor, Tiraspolul va condamna pretinsa blocadă sau discriminare economică din partea Chișinăului, va cere asistență economică sporită din partea Rusiei și, invocând poate chiar drepturile omului, va solicita mediatorilor și garanților să convingă Chișinăul să renunțe la măsurile economice respective și să reconvoace formatul 5+2. Rusia, exclusă din concertul diplomatic, urmare a războiului din Ucraina, ar putea obține un prim succes în această direcție prin reconvocarea formatului 5+2, nerealistă acum, sau măcar printr-o reacție occidentală care nu ar exclude reconvocarea în viitor, explică Socor.
Într-o emisiune la Radio Chișinău, istoricul Ion Negrei și expertul Dorin Popescu notează că statutul de neutralitate este în detrimentul Republicii Moldova, nu mai răspunde nevoilor ei de securitate și o dezarmează în fața unui pericol iminent. Neutralitatea permanentă este rămânerea noastră sub dominația vectorului rusesc și bararea căii noastre de acces spre lumea europeană și lumea civilizată, afirmă Negrei. Republica Moldova este absolut obligată să caute cu aceeași febrilitate ca și Ucraina garanții de securitate și în primul rând la NATO, subliniază expertul Dorin Popescu. Republica Moldova este obligată să-și consolideze infrastructură de apărare. Sunt importante angajamentele de securitate pentru Republica Moldova obținute în afară, prioritar cu România și SUA, Ucraina, statele care doresc și sunt dispuse, mai afirmă expertul.
Într-un interviu pentru Moldova 1, europarlamentarul din România, Eugen Tomac, afirmă că războiul din Ucraina a redesenat harta Europei și a reașezat prioritățile statelor Vest-Europene, iar Republica Moldova este în atenția tuturor cancelariilor occidentale fiind susținută necondiționat. Eurodeputatul observă că Republica Moldova a fost și rămâne o țintă constantă a provocărilor Federației Ruse, începând de la conflictul transnistrean și până la amestecul brutal în mod constant în politica internă prin partide subvenționate fățiș de Putin. Rusia întotdeauna a încercat să își manifeste brutal interesul față de agenda Republicii Moldova de apropiere de România și de Uniunea Europeană. Iar răspunsul Uniunii Europene la amenințările rusești este invitarea Chișinăului de a începe negocierile pentru aderare, cu care se trece la o nouă fază, chiar și într-o situație atât de complicată marcată de amenințări directe, nu doar hibride.
Într-un interviu la Radio Chișinău, directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, fost secretar de Stat în Ministerul Apărării și fost reprezentant al Republicii Moldova la NATO constată că riscurile la adresa securității Republicii Moldova rămân în continuare mari, la doi ani de la agresiunea rusă în Ucraina. Chiar dacă, în prezent, un atac direct asupra țării este puțin probabil, pe termen mediu și lung acest scenariu dramatic se poate realiza, avertizează expertul. Potrivit lui, Federația Rusă, prin acțiunile hibride și războiul informațional pe care îl poartă în Republica Moldova, încearcă, în prezent, să creeze condiții prielnice pentru un eventual atac militar. Amenințările și războiul hibrid se vor intensifica odată cu apropierea alegerilor prezidențiale și celor parlamentare, anticipează Radu Burduja.
Într-un interviu la Europa Liberă, ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Marko Șevcenko, a declarat că Ucraina vede un element de potențială amenințare în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, pentru că aici continuă să staționeze armata rusă sub steagul pacificatorilor, iar forțele armate ale nerecunoscutei republici s-ar afla sub influența militarilor ruși. Din aceste considerente, Ucraina consideră Transnistria ca un element de amenințare potențială la adresa securității naționale a Ucrainei, a precizat ambasadorul ucrainean. Din aceleași motive, Ucraina a închis frontiera cu Republica Moldova pe segmentul transnistrean din prima zi de război și continuă să mențină o parte din forțele sale militare în apropiere de regiunea transnistreană. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate care poate să fie produsă de către regiunea transnistreană la adresa securității naționale și militare a țării, a precizat Marko Șevcenko.
Editorialistul portalului agora.md, politologul Leurențiu Pleșca notează că la doi ani de la escaladarea conflictului prin invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, ne aflăm la un punct de cotitură, dar, din păcate, nu există nici o speranță ca în acest an războiul să se încheie. Pe scena internațională, statele occidentale își consolidează răspunsul prin pregătirea unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, evidențiind o poziție fermă împotriva agresiunii ruse. Este limpede că sancțiunile economice îl încurcă pe președintele Vladimir Putin, dar nu îl opresc, iar ajutorul militar din partea partenerilor occidentali pentru Ucraina ajută Kievul să reziste, dar nu este suficient pentru a avea un avantaj prea mare, pentru a duce la o contraofensivă ucraineană, pentru a câștiga războiul. Desigur, ucrainenii sunt pregătiți să meargă spre o anumită victorie, dar principala problemă acum în societate și, în principiu, în lume, este ce să considerăm drept victorie. Ce este victoria? Victorie înseamnă revenirea la granițele din 1991 sau la cele de pe 23 februarie 2022? Victorie ar fi recăpătarea Crimeii ori schimbarea regimului lui Putin?
Într-un podcast la Ziarul de Gardă, președintele Congresului Național al Ucrainenilor din Republica Moldova, Dmitri Lecarțev, spune că cei doi ani de război în Ucraina i-au schimbat radical viața, el fiind implicat activ în ajutorarea refugiaților ucraineni. El amintește că în momentul în care Rusia și-a început invazia, toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de naționalitate, de religie, de viziuni politice, toți s-au unit pentru a-i ajuta și a-i sprijini pe cei care au venit aici și care aveau nevoie de ajutor. Este foarte trist că în Republica Moldova există politicieni care au alte poziții, chiar și tacite, dar care susțin agresiunea. Este trist, pentru că în următorii ani vom avea alegeri. Îmi pare rău că societatea noastră este supusă acestor manipulări din partea politicienilor, pentru că practic toți avem prieteni sau rude în Ucraina. Nu este posibil să nu cunoști adevărul, nu este posibil să nu știi ce se întâmplă acolo și cum, după asta, poți încă să mai susții războiul? Nu poate exista nicio justificare a războiului”, subliniază Dmitri Lecarțev.
TVR Moldova informează că, în Republica Moldova se vor înființa, în premieră, creșe de tip familial, după modelul european. Altfel spus, bonele vor putea primi copii în grijă chiar la ele acasă. Nouă femei, care ar urma să deschidă astfel de creșe, au luat parte la un program de pregătire și au beneficiat de granturi în valoare de șase mii de dolari sau trei mii de euro, în funcție de serviciile pe care s-au angajat să le ofere. Pentru a putea deschide ușile este nevoie de dotare logistică, mobilier, jucării, materiale educaționalem deoarece asta și este ideea, de a crea o atmosferă identică cu cea de acasă pentru copii, spune una din beneficiarele programului Ana Axenti. Timp de câteva săptămâni, participantele la program au beneficiat de instruire în domeniul antreprenoriatului, perioadă în care și-au elaborat planurile de afaceri. Ele vor fi îndrumate în continuare și își vor desfășura activitatea în baza unui certificat de întreprinzător. Autoritățile speră că astfel vor crea condiții pentru ca părinții să revină mai repede la serviciu, după încheierea concediului de maternitate.
TV Nord relatează că în timp ce tot mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova sunt supuse unor procese de eficientizare energetică, iar subiectul devine de la un an la altul tot mai actual, tinerii nu cunosc mai nimic despre importanța eficienței energetice și utilizarea rațională a resurselor, deși spun că sunt interesați de subiect și chiar ar vrea să-l învețe în școală. De curând, a fost introdusă o disciplină opțională, care se numește „Verde Play” și este dedicată educației ecologice, în general. În cadrul acestei este aprobat și discutat inclusib subiectul eficienței energetice. Ministrul Educației, Dan Perciun, încurajează instituțiile de învățământ să ofere această disciplină opțională, care are un curriculum foarte interesant și foarte important astăzi. În cadrul disciplinei elevii pot învăța teorie, dar pune și în practică ceea ce au studiat, creând sere inteligente, compost din deșeuri organice sau senzori care detectează gazul natural.
