Revista presei: Federația Rusă în tandem cu regiunea transnistreană sfidează Chișinăul; Mircea V. Ciobanu: „Franța ne este model și șansă”
Federația Rusă în tandem cu regiunea transnistreană sfidează Chișinăul; Mircea V. Ciobanu: „Franța ne este model și șansă” - sunt unele dintre subiectele presei, pe care le trece în revistă Victoria Popa.
Deutsche Welle publică o analiză prin care informează că Moscova va încerca să sfideze din nou interdicția Chișinăului și să deschidă secții de votare în regiunea transnistreană a Republicii Moldova pentru alegerile prezidențiale din Rusia.
Diplomatului rus i-a fost înmânată o notă de protest în legătură cu deschiderea secțiilor de votare în regiune contrar solicitărilor anterioare ale Ministerului Afacerilor Externe de a nu recurge la asemenea acțiuni.
Potrivit ambasadorului rus, un număr mare de solicitări au ajuns la Comisia Electorală Centrală a Federației Ruse, la Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse și la Ambasadă, cu rugămintea de a asigura dreptul legal la vot, al rușilor din Transnistria. Comisia Electorală Centrală a Rusiei și Ministerul rus de Externe, în comun cu „administrația Transnistriei”, au decis să deschidă câteva secții de votare în Transnistria.
În legătură cu acest caz, premierul Dorin Recean a spus că „statul și cetățenii Republicii Moldova cer să fie respectați de Federația Rusă”. Potrivit lui Recean, statul acționează acolo unde poate să controleze mediul. „Nu vom admite să fie încălcări pe teritoriul controlat de autoritățile constituționale”, a mai declarat prim-ministrul.
Afirmația lui Dorin Recean ar putea însemna că buletinele de vot din Rusia nu vor ajunge în Transnistria, aeroportul din Chișinău fiind singura poartă prin care acele buletine de vot pot pătrunde pe teritoriul Republicii Moldova.
În timp ce ambasadorul era convocat la minister, vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a spus într-un interviu la Europa Liberă că autoritățile constituționale vor face „tot posibilul ca pe teritoriul Republicii Moldova să se respecte legea, democrația și procesele electorale corecte”.
„Un gest provocator” din partea Moscovei, astfel a catalogat deputatul PAS, Oazu Nantoi, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV, inițiativa rușilor.
Potrivit lui Nantoi, Rusia a comis un act de agresiune împotriva Moldovei în 1992, Rusia a fost condamnată la CEDO pentru încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului, Rusia ocupă o parte din teritoriul suveran al Republicii Moldova și refuză evacuarea trupelor etc. Nu ar trebui să reacționăm cu emoție. Lucrul era previzibil, deoarece declarațiile lui Lavrov, Peskov și ale Zaharovei, pretinsul congres de la Tiraspol, vizitele unor persoane din Republica Moldova în Rusia și sesiunile foto cu Putin fac parte dintr-un scenariu. Prin urmare, când vorbim despre reacția Chișinăului trebuie să avem viziune strategică cum scăpăm de sub influența și controlul Federației Ruse.... „Se cere o reacție care în mod normal ar trebui să fie un element dintr-un plan de scăpare de sub controlul Moscovei”, a declarat Nantoi.
Republica Moldova ar avea nevoie de cel puțin trei radare, pentru ca să controleze tot spațiul aerian, a precizat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, într-o emisiune la ProTV, informează Ziarul Național.
La fel ca și în cazul primului radar ajuns în dotarea Armatei Naționale la finele anului trecut, aparatul va fi cumpărat din Franța. Până la sfârșitul lui 2025, va veni cel de-al doilea radar, conform termenilor contractuali.
În acest sens, ministrul Apărării a subliniat că se poartă mai multe discuții cu partenerii externi, în vederea acordării suportului pentru procurarea celui de-al treilea aparat.
Potrivit lui Nosatîi, în cadrul vizitei la Paris de săptămâna trecută au fost puse la punct mai multe detalii comerciale, după care urmează să fie semnat un acord în acest sens cu partea franceză, conform normelor europene.
„Iată de ce am aplaudat cu emoție apropierea dintre Chișinău și Paris din ultimele săptămâni”, susține scriitorul și editorialistul Mircea V. Ciobanu într-un articol de fond pentru Gazeta de Chișinău. Potrivit editorialistului, Franța ne este model și șansă. Și, ca să-mi duc gândul până la capăt, președintele francez va intra în istorie cu insistența de a avea și un scenariu cu participarea directă a francezilor în războiul din Ucraina. Dacă nu am fi (dar suntem oare?) „neutri”, eu aș adia și ideea participării noastre în conflict, de partea Ucrainei. Ca să nu părem lași și să ne lăsăm doar în nădejdea soldatului ucrainean obosit.
„Decât să murim înecați ca niște țânci în bălta deja prea urât mirositoare a lumii ruse, mai bine să ne afișăm o ipostază eroică. Și tare sper că exemplul francezilor (se pare că li se alătură polonezii) îl vor prelua și alte state europene. Or Europa, azi, e încă parte a lumii civilizate, prospere și cu viitor sigur, inclusiv, grație soldaților ucraineni. Dar nu poate fi așa la nesfârșit. Și atunci agresorul, care deja a gustat sânge, va dori să înainteze în inima lumii libere”, crede editorialistul Mircea V. Ciobanu.
Izolarea Găgăuziei, după alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcană a autonomiei, se intensifică, consideră deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavski, atât Chișinăul, cât și diplomații străini, dar și investitorii, au rupt relațiile cu regiunea, potrivit realitatea.md.
Potrivit lui Tarnvaski, Guvernatorul Găgăuziei nu este inclus în Guvernul Republicii Moldova, ceea ce privează de fapt autonomia de drept de vot pentru a rezolva problemele cetățenilor la nivel guvernamental. Adunarea Populară a Găgăuziei a suspendat dialogul instituțional la nivel parlamentar. În opinia lui Tarnavski, unica cale pentru dialog sunt discuțiile informale ale politicienilor de la Comrat cu liderii de la Chișinău.
Dar astfel de propuneri creează un precedent periculos, încât fundamentele legale de bază ale Găgăuziei să poată fi încălcate.
Deputatul de la Comrat crede că sunt necesare alte variante de soluționare a problemei, una dintre ele fiind schimbarea democratică a puterii în Găgăuzia, după demisia voluntară incorpore a Adunării Populare a Găgăuziei și a guvernatoarei, însă „nu există voință politică pentru a folosi această opțiune”.
Anual, Republica Moldova alocă milioane de lei pentru a-i readuce acasă pe cetățenii săi certați cu legea, informează portalul anticoruptie.md. Fie că se ascund în alte state de pedeapsă, fie că abia urmează să ajungă în fața instanței de judecată, puțini dintre penalii fugari își dau consimțământul să facă de bună voie drumul de întoarcere. Totuși, numărul celor extrădați crește timid, iar odată cu acesta și mărimea bugetelor puse deoparte pentru astfel de misiuni. În majoritatea cazurilor, cei aduși în cătușe de peste mări și țări sunt figuranți necunoscuți publicului larg. În cazurile de rezonanță, așa cum ar fi cel al lui Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari în dosarul „Frauda bancară”, sau al lui Vlad Plahotniuc, judecat în lipsă, nu se întreved deocamdată circumstanțe reale ca aceștia să ajungă în timpul apropiat în custodia procurorilor.
Deschide.md publică opinia europarlamentarului român Siegfried Mureșan, care a solicitat în plenul Parlamentului European mai mult sprijin pentru Republica Moldova și Ucraina în parcursul lor european. Potrivit lui Siegfried Mureșan, instituțiile Uniunii Europene, trebuie să se implicăm mai activ în a ajuta țările candidate, ca Republica Moldova și Ucraina, să îndeplinească criteriile de aderare. De îndată ce criteriile de aderare sunt îndeplinite, statele candidate vor deveni membre ale Uniunii Europene. Eurodeputatul a mai spus că negocierile sunt și în interesul blocului comunitar, iar din acest considerent instituțiile europene trebuie să fie angajate mai activ pentru a sprijini aceste țări.
TVR Moldova informează despre faptul că autoritățile centrale și locale își pasează problema asistenților personali, care rămâne, astfel, nesoluționată. Astăzi, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale au anunțat că au găsit o serie de ilegalități la contractele de muncă ale asistenților. De cealaltă parte, municipalitatea din Chișinău spune, din nou, că nu are fonduri și cere ca salariile acestor angajați să vină de la Guvern.
Reprezentanții Inspectoratului Social de Stat spun că verificările de la Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului și de la Direcția Generală Asistență Medicală și Socială din Chișinău au scos la iveală mai multe ilegalități.
