Politic

Istoricii, despre Unirea Basarabiei cu România: Reîntregirea țării a favorizat dezvoltarea învățământului

Unirea Basarabiei cu România s-a produs într-un context regional complicat, generând ulterior un șir de beneficii pentru dezvoltarea domeniilor care au stagnat în perioada de dominație țaristă, susțin istoricii. În opinia acestora, reîntregirea țării a favorizat, în special, dezvoltarea învățământului, în condițiile în care puțin peste 6 procente din populația Basarabiei era alfabetizată.

Unirea Basarabiei cu România a avut scopul de a „salva” poporul moldovenesc de rusificare, a declarat doctorul în istorie, Gheorghe Negru, la Radio Moldova. Potrivit acestuia, la înfăptuirea Unirii au contribuit atât intelectualii, cât și întreaga populație, a cărei sprijin a fost deplin.

„Unirea și toate procesele care au precedat Unirea din 1917-1918 nu a făcut decât să ne salveze de strânsoarea Imperiului rus cu acea politică națională, mai ales în a doua jumătate, politică de centralizare și rusificare. Basarabia practic era o țară de analbafeți, doar 6,2 procente știau carte. În Basarabia așa și nu a fost creat un sistem de învățământ național, în a doua jumătate s-a creat un sistem de învățământ rusesc bazat pe limba rusă.”

Potrivit istoricului Sergiu Musteață, reîntregirea țării a generat un șir de beneficii pentru dezvoltarea învățământului, culturii și turismului, care au stagnat în anii de dominație țaristă.

„În cei 22 de ani, chiar dacă a fost și criza economică globală, chiar dacă a venit și al Doilea Război Mondial peste noi, oricum administrația românească a reușit să facă foarte multe în ceea ce înseamnă întregirea adevărată a Basarabiei în structurile administrative, economice ale statului unitar român. Multora nu le-a plăcut reforma agrară, altora nu le-a plăcut ordinea și disciplina, încercarea de a-i pune să plătească impozite sau multe alte aspecte care bineînțeles că au fost utilizate de propaganda sovietică.”

Precizăm că, astăzi, marcăm 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România, votată la data de 27 martie 1918.

Citește mai mult

Autoritățile nu cedează: vor relua demersurile pentru ca Plahotniuc să fie inclus în lista persoanelor date în urmărire internațională
Justiție

Autoritățile nu cedează: vor relua demersurile pentru ca Plahotniuc să fie inclus în lista persoanelor date în urmărire internațională

Autoritățile de la Chișinău vor relua demersurile pentru includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista persoanelor căutate de Interpol, după ce anterior cererea a fost respinsă de comisia responsabilă din cadrul organizației. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Acesta a subliniat că autoritățile depun eforturi atât pentru extrădarea lui Plahotniuc, cât și pentru aducerea în țară a lui Veaceslav Platon și Ilan Șor.

Ecaterina Arvintii Ecaterina Arvintii

Ecaterina Arvintii

Republica Moldova planifică să introducă gradual, până în 2030, obligația de stocare a produselor petroliere
Economic

Republica Moldova planifică să introducă gradual, până în 2030, obligația de stocare a produselor petroliere

Republica Moldova planifică să introducă gradual, până în 2030, obligația de stocare a produselor petroliere care ar urma să fie egală cu 90 de zile de importuri medii zilnice nete. Declarația a fost făcută de secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, la exercițiul de simulare a unei crize petroliere regionale, organizat la Paris de Agenția Internațională pentru Energie.

Expert: Majoritatea românilor sunt euro-atlantici, iar Georgescu este produsul agenților Moscovei
Electorala
Video

Expert: Majoritatea românilor sunt euro-atlantici, iar Georgescu este produsul agenților Moscovei

Călin Georgescu este un „om al rușilor” și un produs finanțat al serviciilor de informații românești, care sunt influențate de ultranaționaliști radicali, unii dintre ei fiind agenți ai Moscovei. Constatarea a fost făcută în emisiunea „ÎN CONTEXT” și aparține directorului Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Cătălin Avramescu, care acuză instituțiile responsabile de lipsa acțiunilor. În cadrul aceleiași emisiuni de la Moldova 1, editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru, a presupus că în finanțarea campaniei lui Călin Georgescu ar putea fi implicate serviciile secrete rusești.