România - în Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Prima cursă operată fără control de frontieră a venit din Austria, care se opune aderării depline a României la Schengen
În prima zi în care România face parte oficial din Schengen, momentan doar cu granițele aeriene și maritime, prima cursă care a aterizat pe Aeroportul Otopeni a venit de la Viena, care se opune aderării depline a României la spațiul de liberă trecere, transmite news.ro, cu referire la purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Aeroporturi Valentin Iordache.
„Primii pasageri care au intrat fără control de frontieră în această seară sunt o parte din pasagerii unei curse Lufthansa de la Frankfurt. Au fost 92 de pasageri. Circa 20 dintre aceștia nu au mai trecut prin controlul de frontieră, pentru că s-a făcut ora 0:00. Prima cursă integral operată fără control de frontieră din spațiul Schengen este, ușor ironic, cursa Austrian Airlines de la Viena”, a declarat Iordache.
Din 31 martie, românii care călătoresc în statele din spațiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontiere aeriene și maritime începând de duminică. Concret, aceștia nu se vor mai opri la punctele de control ale Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, urmând să meargă direct către porțile de îmbarcare.
Se vor face, însă, controale în baza unei analize de risc, dacă sunt persoane suspecte, persoane care sunt date în urmărire, sub control judiciar, polițiștii urmând să aibă în dotare dispozitive mobile de control cu care vor putea face verificări.în bazele de date operative.
Când va intra România în Schengen și cu frontierele terestre
Ministrul Afacerilor Interne al României, Cătălin Predoiu, a declarat că decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, declarându-se însă convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.
„Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne. Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții. Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen. Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe.Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen. Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”.
Totodată, premierul Marcel Ciolacu a punctat că există un plan guvernamental clar și ferm asumat pentru aderarea completă a României până la sfârșitul acestui an .
„România este de astăzi în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, o reușită binemeritată de țara noastră ca membru al Uniunii Europene. Beneficiile sunt evidente atât pentru cetățenii români care pot călători mai ușor, cât și pentru economia națională, prin deschiderea unor noi oportunități în acest spațiu de liberă circulație. Este o victorie a României și a tuturor celor care au crezut în acest proiect de țară. Avem un plan guvernamental clar și ferm asumat pentru aderarea completă la Spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Am convingerea că prin seriozitate și stabilitate vom realiza acest obiectiv, așa cum am reușit alte două proiecte majore - aderarea la NATO și la Uniunea Europeană - și cum ne pregătim pentru a face parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică", a scris Ciolacu într-un mesaj postat pe Facebook.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat sâmbătă aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen, precizând că este un „moment istoric”.
Comisia Europeană a transmis printr-un comunicat de presă că salută cu entuziasm această realizare, o concretizare a deciziei istorice a Consiliului din decembrie 2023. Aderarea la spațiul Schengen a celor două state membre aduce o extindere semnificativă a celui mai mare spațiu comun din lume fără controale la frontierele interne, sporindu-i atractivitatea, conform Comisiei.
Din luna decembrie a anului trecut, ambele state membre au luat toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea fără probleme a normelor Schengen începând cu 31 martie 2024, a mai menționat Comisia Europeană.
Consiliul va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Comisia va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024, potrivit Comisiei Europene.
Austria se opune
Aflat la București la Congresul Partidului Popular European, la începutul lunii martie, cancelarul austriac Karl Nehammer a transmis, după întâlnirea cu Klaus Iohannis, un nou mesaj tranșant pentru România. „Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: sistemul Schengen nu funcționează în prezent, prin urmare nu poate fi extins”, a spus el.
Președintele Klaus Iohannis a scris pe rețeaua X, că a convenit cu Karl Nehammer să continue „procesul de acces deplin al României la Schengen”:
„În discuția mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de acces deplin al României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final. UE trebuie să fie unită, puternică, prosperă și acest lucru va consolida și mai mult securitatea UE în beneficiul tuturor cetățenilor noștri”.
Ce este spațiul Schengen
Aderarea unei țări la Spațiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfășoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migrație, azil, precum și măsuri referitoare la cooperarea polițienească, judiciară sau vamală.
Spațiul Schengen este un spațiu de liberă circulație și permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între țările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a Spațiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.
În prezent, 27 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, iar România și Bulgaria sunt state membre cu drepturi parțiale.
