Revista presei internaționale: Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen; Alegerile locale din Turcia - cea mai gravă înfrângere pentru Erdogan în cele peste două decenii la putere
Presa internațională descrie momentul istoric trăit duminică de România și Bulgaria care au fost acceptate în spațiul Schengen. Publicațiile ucrainene relatează despre felul în care au fost comemorate victimele din orașul Bucea unde în urmă cu doi ani au fost descoperite crime ale armatei ruse. Presa occidentală își concentrează totodată atenția asupra desfășurării alegerilor locale din Turcia, dar și protestelor antiguvernamentale din Israel, unde rudele ostaticilor deținuți de Hamas au cerut demisia premierului Beniamin Netanyahu. Cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor evenimente vine Lidia Petrenco.
Bulgaria și România au fost acceptate duminică în spațiul european de liberă circulație Schengen, alăturându-se celorlalte țări ale Europei, ai căror cetățeni călătoresc liber pe calea aerului și pe mare, fără controale la frontieră, relatează Euronews. Admiterea României și Bulgariei în zona Schengen vine după o așteptare de treisprezece ani, remarcă postul paneuropean de televiziune, precizând că totuși, noua calitate de membru nu se va aplica rutelor terestre, din cauza dreptului de veto folosit de Austria, îngrijorată cu privire la un potențial aflux de solicitanți de azil. Potrivit Euractiv, Bulgaria și România speră să se integreze pe deplin în spațiul Schengen până la sfârșitul anului. Creat în 1985, spațiul Schengen permite unui număr de peste 400 de milioane de oameni să călătorească liber fără controale la frontierele interne, notează Euractiv. Publicația subliniază însă că deocamdată cetățenii români și bulgari vor fi verificați în mod aleatoriu pentru a depista persoane cu documente false și pentru a combate traficul de persoane. Deutsche Welle notează că persoanele de peste 18 ani care vor călători către sau dinspre un stat Schengen nu vor mai fi oprite pentru controale la punctele de trecere a frontierei, ci doar la filtrul de securitate, unde li se va solicita să prezinte documentul de îmbarcare și, posibil, cel de identitate. Controale aleatorii ale actelor de călătorie pot continua în aeroporturi și după data intrării oficiale în zona Schengen, precizează publicația. Practic, autoritățile de frontieră vor putea solicita actele persoanelor considerate suspecte, pe care le vor verifica, apoi, în bazele de date ale sistemului informatic comun, explică Deutsche Welle.
Presa ucraineană scrie că duminică la Kiev a avut loc o ceremonie comemorativă prin care a fost marcată împlinirea a doi ani de la eliberarea orașului Bucia, o suburbie a Kievului, care a fost ocupată de trupele ruse la scurt timp după ce a început invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Președintele țării Volodimir Zelenski, a spus că Ucraina luptă într-un război pentru demnitatea propriului popor, și că „trupurile găsite pe străzile din Bucha, au demonstrat că nimeni în lume nu poate sta departe de această bătălie”, relatează Kyiv independent. Publicația amintește că după ce orașul a fost eliberat la sfârșitul lunii martie 2022, au fost descoperite gropi comune cu civili și au fost documentate mii de crime de război, făcând din Bucha un simbol al atrocităților rusești din Ucraina. Poliția ucraineană a identificat peste 100 de soldați ruși care au comis crime de război în Bucha, iar datele despre aceștia urmează a fi transmise Curții Penale Internaționale, notează Kyiv post. Potrivit Ukrinform, anchetatorii Poliției Naționale au intervievat sute de martori și victime, au efectuat sute de interogatorii și au studiat mii de imagini surprinse de camerele de supraveghere externe.
Presa americană scrie că într-un moment critic pentru capacitatea Ucrainei de a rezista presiunii armatei ruse pe câmpul de luptă, problema finanțării ajutorului pentru Kiev va fi supusă votului în mod prioritar în camera reprezentanților din congres, după 9 aprilie, când congresmenii vor reveni din vacanța de paști. Președintele Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților, Mike Turner, a declarat, citat de CBS News, că asistența pentru Kiev va fi primul subiect pe ordinea de zi. „După ce vom vota toate proiectele de lege care finanțează guvernul federal, cred că va exista un sprijin copleșitor în Congres și vom pune proiectul de lege pe biroul președintelui”, a spus Turner. Publicația americană amintește că zilele trecute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a a vorbit la telefon cu speakerul camerei reprezentanților Mike Johnson, cel care a tărăgănat de mai multe luni punerea la vot a unui ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de peste 60 de milarde de dolari. CNN îl citează pe Mike Lawler, un republican moderat din New York, care, la fel, se arată optimist că proiectul de lege va fi supus votului. Republicanul a spus că a discutat subiectul cu președintele Camerei, Mike Johnson. „Am vorbit direct cu el. Nu am de gând să aprofundez detaliile acelei conversații, dar sunt încrezător că el va aduce proiectul de lege în discuție și că vom avea un vot”, a spus Lawler. „Cu siguranță, acest lucru este extrem de important pentru aliații noștri. Suntem liderul lumii libere și nu ne putem eschiva de responsabilitatea noastră de a susține și apăra democrațiile de pe tot globul,” a menționat membrul congresului SUA.
Publicațiile internaționale comentează pe larg și alegerile municipale care s-au desfășurat duminică în peste 80 de regiuni din estul Turciei, iar cea mai importantă luptă electorală s-a dat pentru marele oraș Istambul. Turcii i-au dat duminică președintelui Tayyip Erdogan și partidului său cea mai puternică lovitură electorală, într-un vot local la nivel național, care a reafirmat opoziția ca forță politică și l-a consolidat pe primarul Istanbulului Ekrem Imamoglu ca principalul rival al președintelui, relatează Reuters. Aceste alegeri locale au marcat cea mai gravă înfrângere pentru Erdogan și pentru partidul său AK (AKP) în cele peste două decenii de când se află la putere și ar putea semnala o schimbare în peisajul politic divizat al țării, constată agenția de presă. Potrivit publicației turcești Hurriyet daily news, președintele Recep Tayyip Erdoğan a recunoscut că partidul său nu a obținut rezultatul dorit la alegerile locale, dar a salutat modul în care s-a desfășurat scrutinul din Turcia, declarând că sistemul democratic al țării a fost cel care a câștigat alegerile locale. Cotidianul turc, Yeni Șafak, notează că peste 61 de milioane de alegători au fost așteptați la urne în cele 81 de provincii ale țării, la alegeri participând candidați din 34 de partide politice.
Zeci de mii de israelieni s-au adunat duminică în centrul Ierusalimului, în cea mai mare demonstrație antiguvernamentală de când țara a intrat în război în octombrie, relatează Associated Press. Aproape șase luni de conflict armat între armata israeliană și gruparea islamistă Hamas din Fâșia Gaza au provocat noi diviziuni în sânul guvernului condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, deși țara rămâne în mare parte în favoarea războiului, observă agenția de presă. În timpul demonstrației, un grup de aproximativ 20 de familii ai căror rude sunt ținute în detenție de Hamas, i-au cerut lui Netanyahu să demisioneze, acuzându-l că din motive politice, nu insistă suficient de mult pentru a obține un acord cu gruparea islamistă pentru eliberarea tuturor ostaticilor, remarcă publicația Axios. Diviziunile politice profunde ale Israelului sunt din nou la vedere, constată BBC. Sciziunea existentă a fost trecută cu vederea pentru o perioadă în care țara a fost unită de un șoc larg, răspândit în urma atacurilor Hamas din 7 octombrie, însă șase luni mai târziu, mii de manifestanți au ieșit din nou pe străzile Israelului, notează agenția de presă. Războiul a amplificat dorința oponenților săi de a-l înlătura pe Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru israelian din istorie, menționează BBC. La sloganurile cunoscute de mult timp care cer plecarea lui Netanyahu și organizarea de alegeri anticipate, acum s-au adăugat altele noi: solicitări de a încheia imediat un acord pentru eliberarea a 134 de ostatici israelieni care se află încă în Fâșia Gaza, în timp ce un număr necunoscut dintre ei ar fi deja morți, precizează agenția.
