Revista presei internaționale: Eforturile NATO pentru a stabili un buget militar în sprijinul Ucrainei; Dezastrul provocat de cutremurul din Taiwan
Presa internațională relatează consecințele ultimelor atacuri aeriene lansate de Rusia asupra Ucrainei, în timp ce aliații NATO ai Kievului se află la Bruxelles pentru a găsi soluții pentru combaterea agresiunii militare ruse. Mai multe publicații străine descriu dezastrul provocat ieri de cutremurul din Taiwan, dar și urmările unui atentat produs la o școală din Finlanda unde ieri a fost zi de doliu.
Presa ucraineană relatează că noaptea trecută armata rusă a lansat un nou atac cu drone asupra orașului Harkov, bombardat intens de câteva săptămâni. Agenția Unian scrie că au fost lovite zone rezidențiale, iar în urma unui atac repetat, au murit trei pompieri, veniți să lichideze consecințele atacului anterior care a distrus parțial câteva blocuri de locuințe.
Kyiv independent scrie că miercuri, Ministrul de externe Dmytro Kuleba a discutat despre consolidarea sistemelor de apărare aeriană ucraineană în cadrul unor întâlniri cu aliații Ucrainei la Bruxelles. Kuleba a subliniat nevoia Ucrainei de sisteme de apărare aeriană Patriot, subliniind că „Ucraina este în prezent singura țară din lume care se apără împotriva atacurilor cu rachete balistice aproape în fiecare zi”.
Liderul rus Vladimir Putin este hotărât să cucerească Ucraina, pariind că poate supraviețui susținătorilor occidentali ai Kievului și că va birui pe câmpul de luptă, chiar dacă trupele ruse avansează încet. Bloomberg scrie despre acest lucru, citând patru surse familiare cu strategia militară a Kremlinului. Autorii articolului subliniază că, având în vedere că Rusia nu are forța umană necesară pentru un atac decisiv, iar Ucraina se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea forțelor sale cu muniție, nu există niciun semn că oricare dintre părți va putea pune capăt luptei în curând, constată Bloomberg.
În atenția presei occidentale sunt eforturile întreprinse de NATO pentru a conveni asupra unui buget militar în sprijinul Ukrainei, în valoare de 100 de miliarde de euro. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dorește o revoluție în cadrul blocului transatlantic pentru a finanța înarmarea Ucrainei, notează Politico. „Trebuie să asigurăm Ucrainei asistență de securitate fiabilă și previzibilă pe termen lung”, a spus Stoltenberg înainte de întâlnirea șefilor diplomațiilor statelor membre ale NATO. Politico menționează că principalul motiv care a determinat Alianță să aplice o nouă strategie de înarmare a Ucrainei e blocarea de către republicanii din Congresul american a unui proiect de lege privind acordarea unui nou ajutor militar de 60 de miliarde de dolari Kievului.
Neavând de ales, Kievul este dispus să accepte ajutorul de 60 de miliarde de dolari sub orice formă, chiar și sub formă de împrumut, scrie Kyiv Post. Președintele Camerei Reprezentanților SUA, Mike Johnson, a anunțat că va înainta spre examinare proiectul de lege după vacanța de Paște, care se încheie pe 9 aprilie.
Între timp, Ministrul francez al forțelor armate Sébastien Lecornu, a discutat la telefon cu omologul său rus, Serghei Șoigu, pentru prima dată din octombrie 2022. Agenția rusă de stat Ria Novosti îl citează pe Serghei Șoigu, potrivit căruia atât Rusia, cât și Franța sunt „dispuse să se angajeze într-un dialog” cu privire la conflictul din Ucraina, iar „punctul de plecare ar putea fi „Inițiativa de pace de la Istanbul”, respinsă de Kiev la începutul războiului. Le Monde scrie că Parisul a negat imediat afirmațille ministrului rus de externe și îl citează pe Sébastien Lecornu, care a afirmat într-un comunicat de presă că „Franța va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar”.
Extrema-dreaptă germană este acuzată de legături cu Rusia, titrează Euractiv. Potrivit publicației, Petr Bystron, un membru de rang înalt al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) și un candidat de top în Parlamentul European după alegerile din iunie, a fost acuzat că a primit bani din surse pro-ruse. Marți, ziarul ceh Denik N a publicat un raport conform căruia Bystron a fost suspectat de Serviciile de informații cehe că a fost în contact cu rețeaua pro-rusă Vocea Europei, care este văzută ca parte a încercărilor Kremlinului de a răspândi dezinformarea în UE. Într-o scrisoare obținută de POLITICO, liderii partidului de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) fac presiuni asupra parlamentarului pentru a se clarifica cu privire la rapoartele din presa cehă conform cărora a acceptat 25.000 de euro de la o rețea pro-rusă care încearcă să influențeze opinia publică europeană înainte de alegerile UE din iunie. Scrisoarea îl îndeamnă pe parlamentar, care este și purtătorul de cuvânt al AfD pentru politica externă în Bundestagul german, să trimită o declarație scrisă conducerii partidului până la ora 14.00 joi detaliind orice implicare în schemă, notează publicația.
„Mașina a făcut-o la rece”: Israelul a folosit Inteligența artificală (AI) pentru a identifica 37.000 de ținte Hamas, dezvăuie The Guardian. Campania de bombardare a armatei israeliene în Gaza a folosit o bază de date nedezvăluită anterior, alimentată de inteligență artificială, care la un moment dat a identificat 37.000 de ținte potențiale pe baza legăturilor lor aparente cu Hamas, potrivit surselor de informații implicate în război, citate de publicație. Pe lângă faptul că vorbesc despre utilizarea sistemului AI, numit Lavender, sursele de informații susțin că oficialii militari israelieni au permis ca un număr mare de civili palestinieni să fie uciși, în special în primele săptămâni și luni ale conflictului. Utilizarea de către Israel a sistemelor IA puternice în războiul său împotriva Hamas a intrat pe un teritoriu neexplorat pentru un război avansat, ridicând o serie de întrebări juridice și morale și transformând relația dintre personalul militar și mașini, constată publicația.
Pe primele pagini ale publicațiilor internaționale aflăm despre consecințele cutremurului care a zguduit coasta de est a Taiwanului în dimineața zilei de 3 aprilie. Publicația locală Liberty times scrie că seismul a ucis 9 persoane și a rănit altele peste 1.000. Cutremurul cu magnitudinea 7,4 grade pe scara Richter a fost urmat de peste 200 de replici. Potrivit statisticilor, la nivel național au fost raportate 28 de cazuri de prăbușire a clădirilor, scrie publicația. Potrivit Taiwannews, cutremurul de miercuri dimineață a fost cel mai mare din țară de la cel din 1999 când au fost uciși peste 2.400 de oameni.
Guvernul finlandez a declarat miercuri zi de doliu la nivel național, ordonând agențiilor și instituțiilor de stat să coboare steagul național în bernă, relatează Euronews. Motivul unei împușcături la o școală din Finlanda, care a lăsat un băiat de 12 ani mort, a fost hărțuirea sau bullingul, a declarat poliția finlandeză într-un comunicat, citat de Euronews. „Suspectul atacator a spus în timpul audierilor că a fost ținta agresiunii, iar această informație a fost confirmată și în ancheta preliminară de către poliție”, se arată într-un comunicat. Trăgatorul și victimele erau colegi de clasă, iar cele două fete rănite sunt încă în spital.
Siguranța în școli rămâne și în vizorul publicațiilor franceze, după ce în ultima perioadă a fost înregstrată o creștere a numărului amenințărilor de atac. Le Figaro notează că în după-amiaza zilei de joi urmează să aibă loc o întâlnire cu participarea miniștrilor de Interne, Educației Naționale și Justiției, procurorilor generali, prefecților și rectorilor cu scopul de a identifica școlile cele mai expuse riscului unor atacuri și de a continua implementarea dispozitivelor anti-intruziune în insituții. „Vom cere prefecților să reunească pe zone cu autoritățile locale în cauză, actorii de securitate din școli, și să ia toate măsurile pentru a pune în funcțiune aceste alarme anti-intruziune, precum și în alte locuri din perimetru, a declarat în cadrul unei audieri în Senat, miercuri, ministra educației naționale din Franța, Nicole Belloubet.
