Revista presei internaționale: Ucrainenii își stabilizează poziția pe front; Finlanda ține închisă granița cu Rusia; Sute de specii amenințate cu dispariția din cauza războiului în Ucraina
Presa internațională face bilanțul summit-ului miniștrilor de externe ai țărilor NATO care s-a desfășurat timp de două zile la Bruxelles și unde sprijinul pentru Ucraina a fost subiectul prioritar de pe agenda reuniunii. Măsurile de protecție a frontierei luate de guvernul Finlandei împotriva migranților din Rusia, riscurile economice pe care le reprezintă exporturile chineze pentru Statele Unite și Uniunea Europeană, precum și amenințările președintelui unui stat african de a exporta mii de elefanți în Germania, se numără printre alte subiecte reflectate de publicațiile străine. Lidia Petrenco vine cu detalii.
În pofida crizei acute de obuze cu care se confruntă, soldații ucraineni și-au stabilizat pozițiile pe front, împiedicând armata rusă să avanseze, relatează Unian. Publicația face referire la concluziile unui raport al comandantului șef al Forțelor Armate ale Ucrainei prezentat ieri președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Între timp, Statele Unite și aliații promit să-și dubleze eforturile pentru a găsi resursele de care Ucraina are nevoie, se spune într-un comunicat al departamentului american de stat citat de Kyiv Post. Potrivit publicației, șefii diplomațiilor din țările NATO ș-au asumat acest angajament la un summit de două zile organizat la Bruxelles unde au fost marcați 75 de ani de la înființarea Alianței. Totodată, secretarul american Antony Blinken a dat asigurări că Ucraina va deveni în cele din urmă membru al NATO, însă nu a precizat când anume se poate întâmpla acest lucru, notează Kyiv Post.
Membrii NATO au convenit joi să-și revadă stocurile pentru a livra mai multe sisteme de apărare aeriană Ucrainei, supusă cu regularitate atacurilor rusești cu rachete balistice, notează Reuters. Decizia a fost luată la evenimentul în care a fost marcată aniversarea a 75 de ani de la înființarea Blocului militar, eveniment umbrit de războiul de la granițele sale, remarcă agenția de presă. „Aliații înțeleg urgența”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba s-a întâlnit cu omologii NATO și a făcut apel pentru noi sisteme suplimentare de apărare aeriană, în special rachete Patriot fabricate în SUA. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a subliniat importanța sprijinului pe care NATO îl acordă Ucrainei, în condițiile în care țări precum China, Coreea de Nord și Iranul susțin eforturile Rusiei de a-și construi baza industrială de apărare.
Dintre țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană, Ucraina are cel mai mare sprijin din partea alegătorilor europeni pentru integrare, arată un sondaj realizat de IPSOS la comanda Euronews. Totuși, extinderea blocului comunitar nu se numără printre prioritățile cetățenilor europeni înaintea alegerilor europarlamentare din iunie viitor. Astfel, potrivit sondajului realizat în 18 țări din UE, 45 la sută dintre alegători sunt în favoarea aderării Ucrainei la bloc, în timp ce 35% se împotrivesc deschis acestui pas. Cei mai mulți susținători ai aderării Ucrainei la Uniunea Europeană sunt în Finlanda, Spania și Portugalia, cu o majoritate de aproape 70 la sută. Un sprijin semnificativ pentru Ucraina e acordat de țările nordice, inclusiv de Suedia și Danemarca, precum și de statele membre vecine, precum Polonia și România. Statul membru care se opune cel mai mult aderării Ucrainei este Ungaria, unde 54% dintre repondenți se opun unei astfel de mișcări și doar 18% o susțin. În ciuda sprijinului total al președintelui francez Emmanuel Macron pentru Ucraina împotriva Rusiei, Franța, este unul dintre statele membre în care opoziția față de aderarea Ucrainei este cea mai puternică, arată sondajul realizat la comanda Euronews. Publicația menționează că Ucraina distrusă de război și Moldova vecină și-au depus eforturile pentru a deveni membre ale UE în câteva săptămâni după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la sfârșitul lunii februarie 2023 și au dobândit statutul de candidat în timp record, amintește postul paneuropean de televiziune. Înainte de război, perspectiva aderării Ucrainei la bloc era considerată îndepărtată, deoarece alte țări din Balcanii de Vest aveau, până atunci, propriile oferte blocate de ani de zile, observă Euronews.
Presa internațională reflectă pe larg decizia guvernului finlandez de a prelungi termenul prevăzut pentru închiderea graniței cu Rusia. Publicația Yle menționează că dacă în trecut, deciziile de prelungire a interdicției de călătorie pentru ruși erau luate la fiecare două luni, acum această decizie va rămâne în vigoare pentru o perioadă neprevăzută. Dailyfinland notează că granița de est a Finlandei va rămâne închisă pe termen nelimitat, inclusiv porturile pentru bărci. Pe baza informațiilor furnizate de autoritățile publice, există riscul ca Moscova să reia planul de a trimite migranți străini din Rusia în Finlanda precum a făcut-o în toamna anului trecut. Dacă fenomenul ar continua, acesta ar reprezenta o amenințare serioasă pentru securitatea națională și ordinea publică a Finlandei, a declarat joi ministrul de Interne Mari Rantanen, citată de presa locală.
Sistemul economic al SUA și al UE se luptă să „supraviețuiască” împotriva Chinei, titrează Euractiv. Reprezentantul comercial al SUA, Katherine Tai, a spus că politicile Beijingului vor provoca daune economice și politice grave asupra cele două blocuri, dacă nu se vor lua „contramăsuri” adecvate. Tai a făcut aluzie la supraproducția chineză de oțel, aluminiu, panouri solare și vehicule electrice, dar a subliniat că în special, supraproducția de vehicule electrice a țării, a devenit „foarte motivantă pentru Europa”. Publicația franceză Le Monde constată că în timp ce economia chineză este într-un declin puternic, fabricile sale, adesea puternic subvenționate, produc în exces. Produsele chinezești sunt exportate, adesea la prețuri mici, cu tehnologii din ce în ce mai avansate. Un exemplu evident e cel al mașinilor electrice chinezești, ale căror importuri europene au trecut de la zero la 12 miliarde de euro în cinci ani, , observă Le Monde.
Ukrinform publică un articol care redă consecințele ecologice ale războiului din Ucraina, distructiv pentru întreaga ecosferă a Europei. Potrivit publicației, în cadrul Conferinței științifice „Natura sub ocupație – 10 ani de agresiune militară rusă împotriva mediului”, ecologistii din diferite părți ale Ucrainei au declarat că, în urma bombardamentelor, rușii au deteriorat și au ars aproximativ 3 milioane de hectare de păduri ucrainene. Peste 600 de specii de animale, 750 de specii de plante și ciuperci, inclusiv cele enumerate în Cartea Roșie a Ucrainei, sunt amenințate cu dispariția, subliniază Ukrinform. Potrivit publicației, un exemplu dureros al impactului războiului asupra păsărilor în 2015 au fost consecințele debarcării Rusiei pe coasta Azov, în zona acvatică Kriva Kosa din regiunea Donețk. Anterior, acolo cuibăreau peste 60.000 de perechi de sterni, o populație mare de pelicani dalmați, nisipirii și pescărușii caspici, enumerați în Cartea Roșie a Ucrainei, a cărei colonie de 3.000 de perechi era cea mai mare din Europa. Mii de păsări au fost ucise în scurt timp de bombardamente și de mișcarea echipamentelor grele, constată Ukrinform.
Iar Politico publică un articol în care se întreabă dacă Germania ar putea să găzduiască 20.000 de elefanți? Subiectul a devenit unul de interes public după ce Președintele țării sud-fricane Botswana, Mokgweetsi Masisi, a amenințat că va trimite 20.000 de elefanți în Germania, în timp ce țările europene se ceartă din cauza importului de trofee de vânătoare. Masisi a atacat guvernul federal german și, în special, ministerul mediului, pentru că a încercat să interzică importul de trofee, în ciuda suprapopulării de elefanți din Botswana. Potrivit experților, „se estimează că în Botswana trăiesc aproximativ 130.000 de elefanți, dar capacitatea ecologică a țării este estimată la 60.000 de animale.” Politico a solicitat părerea unui expert, director al grădinii zoologice din Nürnberg, Dag Encke. Acesa a spus că înțelege „dilema” din Botswana, deoarece țara încearcă atât să-și protejeze viața sălbatică, cât și comunitățile care sunt afectate de suprapopulare. Interzicerea importului de trofee, a spus el, ar aduce „zero contribuție la protecția speciilor, alimentând doar o senzație de proprie bunăstare morală”. „Vânătoarea de trofee a devenit un instrument extrem de eficient pentru conservarea speciilor internaționale și în special din Africa de Sud. ” El a subliniat că practica este susținută și de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.
