Revista presei: reînvierea formatul 5+2 este o mare primejdie pentru Republica Moldova; Războiul din Ucraina a schimbat „accentele în raporturile dintre Chișinău și Tiraspol”
Negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul 5+2 nu a oferit „niciun rezultat” în ultimii 30 de ani, reînvierea formatul 5+2 este o mare primejdie pentru Republica Moldova și reintegrarea regiunii transnistrene depinde de procesul de integrare europeană - sunt printre principalele subiecte abordate de presă, trecute în revistă de Victoria Popa.
Ziarul Național publică declarația Ambasadorului cu misiuni speciale al Ucrainei, responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, care susține că negocierile în procesul de reglementare transnistreană în formatul 5+2 nu a oferit „niciun rezultat” în ultimii 30 de ani, iar Ucraina nu mai vede posibilă continuarea acestui dialog la aceeași masă cu statul-agresor Federația Rusă. Potrivit lui Păun Rohovei, poziția „fermă” a Ucrainei rămâne aceeași: rezolvarea conflictului transnistrean trebuie să aibă ca rezultat reintegrarea acestei regiuni în componența R. Moldova și obținerea de către Chișinău a controlului juridic asupra acestui teritoriu, cu respectarea strictă a suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova, în granițele recunoscute internațional. În opinia Ambasadorului, Chișinăul și partenerii săi occidentali trebuie să se concentreze pe „retragerea trupelor statului-agresor de pe teritoriul R. Moldova”, fapt care va crea condiții mai eficiente pentru reglementarea conflictului transnistrean, dar și pe transformarea așa-numitei misiuni pacificatoare din una militară în una civilă, sub egida unei organizații internaționale. Potrivit sursei citate, militarii ruși staționați în Transnistria și depozitele de muniție și armament de la Cobasna reprezintă un factor de risc și pentru Ucraina.
Aceeași sursă publică opinia cercetătorului de la Fundația Jamestown, Vladimir Socor, spusă la Forumul de Reintegrare a Republicii Moldova, organizat la Chișinău. Reînvierea formatul 5+2 este o mare primejdie pentru R. Moldova, a declarat Socor. În opinia cercetătorului, formatul 5+2 de negocieri în procesul de reglementare a conflictului transnistrean nu este legitim, a fost creat și susținut de Rusia și ne-a lăsat o moștenire toxică: egalitatea dintre Tiraspol și Chișinău, statut special pentru Transnistria, favorabil pentru Tiraspol, neutralitatea Republicii Moldova și un sistem de garanții ferm cu participarea Rusiei. Drept urmare, formatul de negocieri 5+2 reprezintă „o rețetă pentru imixtiunea permanentă a Rusiei în afacerile interne ale Republica Moldova, în calitate de garant, a explicat Vladimir Socor.
Europa Liberă îl citează pe vicepremierul Oleg Serebrian care susține că reintegrarea regiunii transnistrene depinde de procesul de integrare europeană. Declarația a fost făcută la primul forum privind reintegrarea R. Moldova organizat la Chișinău, de la care au lipsit reprezentanții Tiraspolului. Oleg Serebrian a subliniat că dosarul transnistrean este puternic conectat cu războiul din Ucraina, care a schimbat „accentele în raporturile dintre Chișinău și Tiraspol”. Totodată, potrivit lui, integrarea regiunii ar trebui corelată cu integrarea europeană. „Cu toate că aceste procese nu pot fi sincronizate și fiecare merge cu pasul său natural, e important să avem un dialog cu Tiraspolul și pe dosarul european”, a spus Serebrian, anunțând că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup cu reprezentanți din Chișinău și Tiraspol pentru discuțiile privind integrarea europeană.
Radio Moldova publică declarația făcută la forumul de la Chișinău a reprezentantei speciale a Uniunii Europene în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Dorota Dlouchy-Suliga, potrivit căreia aderarea la Uniunea Europeană și reintegrarea Republicii Moldova sunt procese diferite. Potrivit oficialului, integrarea europeană nu este un proces de soluționare a conflictelor, dar ar putea avea și acest efect.
Într-o emisiune la TVR Moldova, directoarea ESGA București, Angela Grămadă, a declarat că separatiștii din stânga Nistrului trebuie să facă zgomot suficient de mult pentru a rămâne relevanți în spațiul informațional și nu au alte metode decât cele folosite până acum: reportaje de la televiziunile din stânga Nistrului, congrese ale instituțiilor ilegale de acolo sau voci care încearcă să pună presiune pe instituțiile legale de la Chișinău. Potrivit Angelei Grămadă, liderii separatiști de la Tiraspol își dau foarte bine seama că situația economică în stânga Nistrului depinde 100% de exporturile care le au în Uniunea Europeană.
În opinia ei, rușii nu pot nega aceste realități și nici interdependențele care le au cu Chișinăul. În același timp, susține Grămadă, trebuie de adus în discuție alte elemente de care trebuie să se țină cont. „Cei de la Moscova nu mai văd relevanța formatului 5+2 în reglementarea conflictului transnistrean, doar că nu pot recunoaște acest lucru”, a spus Grămadă. Aceasta a precizat că autoritățile de la Chișinău s-au descurcat destul de bine în comunicarea 1+1 cu separatisții de la Tiraspol.
În aceeași emisiune, fostul membru al CUC, doctor în drept, Valeriu Cerba, a declarat că în stânga Nistrului trăiește doar 14-16% de ruși. „Liderii separatiști de la Tiraspol sunt parașutați de Moscova pentru ca, împreună cu serviciile secrete și organizații paramilitare, să țină populația din stânga Nistrului prizonieră propagandei ruse. Toate reacțiile acestor lideri sunt scrise în laboratoarele roșii de la Moscova”, a spus Valeriu Cerba.
Într-o emisiune online pe portalul Deschide.md, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că Guvernul își propune să integreze economic regiunea transnistreană în cadrul Republicii Moldova până în 2030.
Vicepremierul a spus că un Guvern își pune sarcini, nu pronosticuri. Și sarcinile pe care ni le punem noi sunt ca, cel puțin până în 2030, cu regiunea transnistreană să fie încheiat dacă nu procesul politic de reglementare, cel puțin la nivel economic regiunea să fie practic integrată într-un spațiu vamal, fiscal, monetar cu malul drept. Cee ce ar însemna, în opinia lui Srebrian, mai mult de jumătate din procesul propriu-zis de integrare, pentru că orice proces de reintegrare are mai multe componente, inclusiv componenta economică, care este de bază. Vicepremierul pentru Reintegrare a dat exemplul reunificării celor două Germanii, în cazul cărora primul pas a fost cel economic, nu pasul politic.
Radio Chișinău îl citează pe istoricul și politologul Octavian Țîcu, spunând că nici Ucraina, nici Republica Moldova nu-și doresc un război în regiunea transnistreană. El a explicat că provocările din regiunea transnistreană, precum cele cu dronă, sau elicopter, explodate la baze militare de dincolo de Nistru, au menirea să justifice agresiunea rusă și să creeze tensiuni în R. Moldova. „Să se știe clar că unicul agresor și unicul stat care vrea într-adevăr să pornească un război aici și să tensioneze situația este Federația Rusă. Oamenii nu-și doresc un război. Cine își dorește să genereze această ostilitate este Federația Rusă, își dorește să creeze panică în Republica Moldova, inclusiv în partea dreaptă a Nistrului. Pentru că acest lucru ar turna apă și mai mult la situația noastră de incertitudine și de dificultate în care ne aflăm din cauza războiului și ca rezultat al dificultăților pe care le întâlnim în războiul hibrid pe care Rusia îl face. Și toate acestea sunt pentru a oferi Rusiei un justificativ pentru o eventuală intervenție”, a declarat Octavian Țîcu.
Comentând vizitele guvernatoarei regiunii găgăuze Evghenia Guțul, la Moscova, unde a făcut declarații secesioniste și împotriva cursului european al R. Moldova, fostul deputat Octavian Țîcu a spus că aceste gesturi sunt pasibile de a fi condamnate.
TV8.md publică declarația Președintele Parlamentului, Igor Grosu, care crede că procurorii au nevoie de mai mult curaj pentru a cotracara pornirile separatiste ale bașcanei Autonomiei Găgăuze. Igor Grosu a mai spus că instituțiile statului au la îndemână toate instrumentele legale, doar că se observă o ezitare în acțiuni. Declarațiile au făcute în contextul ultimelor vizite la Moscova a conducerii regiunii găgăuze, suspectată că este de partea Kremlinului în războiul hibrid purtat cu Republica Moldova. Spicherul susține că Procuratura Generală și SIS-ul ar trebui să se autosesizeze pe marginea unor declarații făcute de bașcan la Moscova prin prisma unor acțiuni de separatism. Parlamentul a aprobat anul trecut legea cu privire la pedepsele pentru separatism, astfel autoritățile au pârghiile necesare.
Jurnal.md scrie că Consiliul Audiovizualului (CA) a aplicat, pe parcursul anului 2023, amenzi în sumă de 3 140 500 de lei furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale pentru încălcări ale legislației audiovizuale. Președinta CA, Liliana Vițu, a declarat, de la tribuna Parlamentului, unde a prezentat raportul de activitate al instituției pentru anul trecut, că suma este mai mare decât cea din 2022, când posturile de radio și televiziune au fost amendate cu 2,340 de milioane de lei. Potrivit șefei CA, instituția s-a preocupat de informarea corectă a publicului din R. Moldova și de producerea de conținut local de către posturile de radio și cele 42 de posturi de televiziune active, a spus președinta CA. Pentru protejarea spațiului audiovizual național, în vederea combaterii dezinformării și a discursului de ură, CA a sancționat patru cei mai mari distribuitori de servicii media care au retransmis postul de televiziune „Союз”, ce difuza știri din Federația Rusă cu mesaje de susținere a invaziei și agresiunii militare asupra Ucrainei, interzise prin legislație.
Moldova 1 informează că directorul Centrului Național Anticorupție (CNA), Alexandr Pînzari, a prezentat raportul în fața deputaților. Acesta a prezentat informații privind activitatea instituției pentru anul 2023. Anul trecut, ofițerii CNA au depistat 511 infracțiuni. 429 dintre ele vizează cazuri de corupție sau conexe corupției, potrivit raportului. Deputații l-au luat la întrebări pe șeful instituției, privind cauzele penale pe numele anumitor reprezentanți ai opoziției, corupția de la ANSA sau Stadionul Republican. Pe parcursul anului 2023, ofițerii de urmărire penală ai CNA au avut în gestiune 1100 de cauze penale. Discuțiile s-au lăsat, pe alocuri, cu replici.
NewsMaker.md scrie că peste 200 de primari și lideri regionali din șapte țări s-au reunit la primul Summit Internațional al Primarilor care s-a desfășurat în Republica Moldova. Astfel, aceștia au avut posibilitatea să cunoască, dar și să împărtășească bunele practici în domeniul dezvoltării localităților. Unii primari au reușit să discute chiar și despre unele proiecte care urmează a fi implementate în localitățile pe care le conduc. Și Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a participat la eveniment. Șefa statului a subliniat că summitul reprezintă un prilej excelent pentru crearea parteneriatelor între orașele europene.
