Președinta CEC: Circa 14 milioane de lei ar putea costa implementarea votului prin corespondență
Implementarea votului prin corespondență ar putea costa bugetul național aproximativ 14 milioane de lei, 8 dintre care sunt cheltuieli poștale. Bugetul este unul estimativ calculat pentru un eșantion de 10 mii de alegători, a precizat președinta Comisiei Electorale Centrale, Angelica Caraman.
Potrivit acesteia, un vot prin corespondență va costa în medie 16 dolari pentru Statele Unite ale Americii și 17 dolari canadieni pentru cetățenii care vor vota în Canada. Dacă numărul de alegători va fi mai mare de 10 mii, cheltuielile se vor majora.
„Zece mii de alegători dacă vor opta să voteze prin corespondență, primul buget indică circa 50 000 de lei pentru activitatea unui birou electoral și dacă înmulțim cu patru. Un consiliu electoral cu un deviz de cheltuieli de 500 de mii de lei, buletinele de vot care vor trebui expediate mai devreme alegătorilor va fi o tranșă tipărită pentru cei care vor solicita votul prin corespondență este în jur de 1 700 000 de lei. Ce mai mare parte a bugetului votului prin corespondență este de circa 8 milioane de lei”, a comunicat Angelica Caraman.
Totodată, președinta CEC a afirmat că votul prin corespondență costă mai scump decât cel obișnuit, iar campania electorală din țara noastră este foarte scurtă, ceea ce mărește costurile.
Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda sunt alte patru state în care ar urma să fie testat votul prin corespondență, a mai precizat președinta CEC.
Amintim că Comisia Electorală Centrală (CEC) a avizat pozitiv testarea votului prin corespondență în Statele Unite ale Americii și Canada. Proiectul de aviz a fost susținut de 5 membri din cei 8 prezenți la ședință. Potrivit vicepreședintelui instituției, Pavel Postică, CEC susține de principiu proiectul de lege.
Inițiativa legislativă privind votarea prin corespondență a fost votată de parlament în prima lectură. Potrivit documentului, concetățenii din Statele Unite ale Americii și Canada, unde va fi testat votul prin corespondență vor trebui, în mod obligatoriu, să se înregistreze la Comisia Electorală Centrală.
La dezbaterea organizată de Agenția IPN, deputatul Vitalie Gavrouc, unul dintre autorii proiectului, a precizat că urmează să fie aprobate și alte prevederi privind votul concetățenilor din străinătate.
„Votul prin corespondență este soluția optimă, ea oferă o mărire considerabilă a bazinului cetățenilor care pot să-și exercite votul. Acest proces de identificare a soluțiilor alternative de vot merge la pachet cu alte soluții care au fost identificate pentru diasporă, cum ar fi majorarea numărului de zilei în care se poate vota. Este vorba de posbilitatea de a vota în decurs de două zile în străinătate”, a declarat deputatul Vitalie Gavrouc.
Pe de altă parte, în opinia deputatului din fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, acest proiect de lege ar fi discriminatoriu, deoarece vizează doar concetățenii din Statele Unite și Canada. El a mai precizat că votul prin corespondență presupune și multe riscuri.
„Votul prin corespondență trebuie inițial să fie testat și implementat, la o primă etapă, fără efecte juridice, ca abia la următoarele alegeri sau peste un scrutin să fie deja luat în considerare în deplinătatea sa. În situația în care se dorește și se insistă ca acest proiect numit „vot prin corespondență” să aibă efecte juridice și să fie luat în calcul acest vot la următorul scrutin, atunci el trebuie să fie aplicat pentru toate țările unde locuiesc cetățenii Republicii Moldova, inclusiv țările europene”, a relatat Grigore Novac.
Totodată, opoziția a anunțat că îl va ataca la Curtea Constituțională dacă va fi adoptat în lectura a doua.
Precizăm că votul prin corespondență se aplică în 53 de țări ale lumii, inclusiv în 13 state din Uniunea Europeană.
Autor: Olga Stăvilă
