Revista presei: „Sunt român și vorbesc românește”; România și Republica Moldova sunt ținta „războiului hibrid”, lansat de Federația Rusă împotriva Occidentului
Proiectul Ministerului Apărării de la București care prevede posibilitatea ca România să-și protejeze cetățenii în afara țării nu este o amenințare pentru R. Moldova; Capii celor două mitropolii ortodoxe din R.Moldova își îndeamnă enoriașii să participe activ la recensământ și R.Moldova nu trebuie să rateze oportunitatea politică a referendumului, chiar dacă mai sunt și dintre cei care îi mai așteaptă pe ruși – sunt unele subiecte reflectate în presă, trecute în revistă de Victoria Popa.
„Sunt român și vorbesc românește", așa va răspunde Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, la recensământul care se desfășoară în Republica Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.
Europa Liberă informează că mitropoliții celor două mitropolii ortodoxe din Republica Moldova își îndeamnă enoriașii să participe activ la recensământul populației și al locuințelor. Capii mitropoliilor Basarabiei și a Moldovei au trimis îndemnuri separate către creștinii ortodocși. Petru, mitropolitul Basarabiei, a îndemnat oamenii să-și declare apartenența etnică prin naționalitatea românească, limba română și credința ortodoxă. La rândul lui, mitropolitul Moldovei, Vladimir, care conduce biserica subordonată Patriarhiei Ruse, a scris în mesaj că acest exercițiu statistic național este unul vital pentru planificarea și dezvoltarea societății.
Radio Chișinău publică opinia purtătorului de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, potrivit căreia recensământul populației și locuințelor nu se face pentru ca statul să vadă câți oameni să poată mobiliza în cazul unor conflicte. Este o minciună și un fals absolut. El a făcut referire la o nouă dezinformare răspândită pe rețelele sociale care distorsionează scopul real al recensământului ce are loc în această perioadă în Republica Moldova.
Într-o dezbatere de la IPN, analistul de politică externă de la București, Mihai Isac, susține că dezbaterile publice organizate de Ministerul Apărării de la București pe marginea proiectului, care prevede posibilitatea ca România să-și protejeze cetățenii în afara țării, au stârnit rumoare în spațiul online, inclusiv din Republica Moldova. Și sunt o mulțime de speculații și știri false pe marginea acestui act. Potrivit lui Isac, în primul rând, acest act înaintat dezbaterii publice vine să răspundă noilor realități geopolitice în care se află România. Această legislație nu este o amenințare pentru Republica Moldova. „Nimeni din București nu o să vină să invadeze Republica Moldova și acest lucru trebuie înțeles de către cetățenii acestui stat. România este membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice (NATO) și nu ar putea avea o politică agresivă față de Republica Moldova”, a precizat analistul. El mai spune că acest proiect vine alături de alte inițiative legislative pentru a completa doctrina de apărare, nu doar a cetățenilor din cadrul României, dar și a cetățenilor români din afara graniței. Potrivit lui, este evidentă încercarea autorităților române de a oferi o definiție a ceea ce înseamnă „război hibrid”. Or, România, la fel ca și Republica Moldova, este ținta acestui tip de război lansat de Federația Rusă împotriva Occidentului.
În aceeași dezbatere, la IPN, directorul Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, ex-secretar de stat al Ministerului Apărării, consideră că în contextul divizării existente a societății moldovenești – pro-Est versus pro-Vest, pro-ruși versus pro-europeni – aceste tabere încearcă să exploateze astfel de subiecte ca inițiativa legislativă discutată la București. Și anume partea pro-rusă încearcă să dezinformeze, să provoace zâzanie și să propage frică, în timp ce partea pro-europeană privește mai calm aceste lucruri. „Chiar și reacția autorităților Republicii Moldova, care au spus că acest pachet de legi este binevenit, dar vor urmări cu calmitate evoluția lucrurilor. Or, România a fost consecventă în a ajuta Republica Moldova în această criză care a pornit ca urmare a agresiunii Federației Ruse în Ucraina, dar și în alte crize”, susține Burduja. În viziunea sa, pachetul legislativ propus în România se înscrie în fenomenul de trezire a Uniunii Europene, ca urmare a agresiunii Federației Ruse în Ucraina. Potrivit lui, aceste lucruri sunt binevenite, iar pentru Republica Moldova ele nu reprezintă un pericol.
Expertul în securitate, Igor Boțan, a remarcat că România, potrivit statisticilor, are în Republica Moldova peste un milion de oameni, ceea ce reprezintă o treime din întreg numărul de cetățeni. În context, el susține că dacă Ministerul Apărării al României vine cu un asemenea proiect de lege, trebuie să se înțeleagă că există motive pentru aceasta. În opinia sa, orice proiect devenit ulterior lege înseamnă reglementări generale, universale ale unui domeniu, a spus el, potrivit IPN.
Ziarul Național îl citează pe ex-președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, despre importanța referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană. În opinia lui Tănase, referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (UE) depășește contextul politic al momentului, consfințește parcursul european ireversibil al statului și apartenența la spațiul valoric european. Totodată, acest referendum, care ar urma să aibă loc pe 20 octombrie curent, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, trebuie privit ca o oportunitate de coagulare a societății și de stabilire a unor chestiuni care s-ar plasa deasupra procesului politic, deasupra intereselor de moment ale partidelor și care realmente ar uni toți cetățenii R. Moldova. Potrivit sursei citate, referendumul din toamnă, pentru care marți, 16 aprilie, Înalta Curte a dat aviz pozitiv, nu înseamnă aderarea R. Moldova la UE. R. Moldova nu aderă la UE ca rezultat al acestui referendum. Prin acest referendum se consfințește ireversibilitatea parcursului european al R. Moldova. În opinia lui Tănase, R. Moldova nu trebuie să rateze oportunitatea politică a acestui referendum, chiar dacă mai sunt și dintre cei care îi mai așteaptă pe ruși.
Deschide.md publică editorialul analistului de politică externă de la București, Mihai Isac, în care scrie despre amenințarea rusă la adresa României și Republicii Moldova, care vine în multe forme, fiind nevoie de acțiuni ferme comune pentru neutralizarea acestora. Isac amintește în editorial despre decizia când România a fost nevoită să interzică intrarea pe teritoriul său a unor persoane care fac parte din organizația de tineret a partidului, „Next Generation”. Anterior, autoritățile de la București au interzis intrarea în România a peste o sută de persoane care urmau să protesteze la București, în cadrul unor manifestații organizate și plătite de oligarhul fugar Ilan Șor, în ziua în care șefa statului Maia Sandu participa la Congresul Partidului Popular European (PPE). În opinia expertului, o nouă amenințare la adresa drumului european al Republicii Moldova este reprezentată de alianța dintre partidele Renașterea din R. Moldova și Bulgaria, alianță binecuvântată de Federația Rusă, ale cărei interese le servește. Autorul remarcă că acest partid profund anti-european are relații bune și cu partidul AUR din România, în pofida platformei pro-românești revendicate de liderii acestuia. În opinia expertului, aceste tactici hibride, implementate de către acoliții serviciilor federale de informații de la Moscova, pot fi oprite doar printr-o mai bună colaborare a R. Moldova cu România și alte state partenere. Hidra reprezentată de mașina de propagandă rusă nu dă semne de oboseală, iar apropierea alegerilor prezidențiale și parlamentare, dar și a referendumului pentru integrare europeană oferă noi oportunități de deformare a adevărului, iar partidul Renașterea a devenit berbecele pregătit de Moscova împotriva populației R. Moldova.
Moldova 1 publică un interviu cu ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide. Diplomatul a declarat că Republica Moldova devine tot mai importantă pentru Norvegia în actualul context regional. Țara își va deschide un birou diplomatic la Chișinău și își va intensifica sprijinul pentru Republica Moldova, în domenii precum cel energetic sau IT, dar și în parcursul european. În contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană, oficialul a subliniat importanța crucială a perioadei de pregătire, care setează calea spre dezvoltarea economiei și sporește încrederea investitorilor străini. Prin urmare, este esențial ca Republica Moldova să își dedice timpul și resursele necesare pentru a-și „face temele pentru acasă”, a subliniat ministrul de Externe al Norvegiei.
JurnalTV publică răspunsul oferit de spicherul Igor Grosu la întrebarea: „Cum se face că spațiile comerciale de la Aeroport încă sunt la Șor?”
Reprezentanții Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) au anunțat pe 17 aprilie că licitația pentru închirierea spațiilor comerciale de la Aeroport, unde a participat o sigură companie - Lagardere Travel Retail, a fost sistată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat situația în platoul unei emisiuni de la Jurnal TV, subliniind că interesele din spate ar fi foarte mari, iar situația în sine l-ar avantaja cel mai mult pe fugarul Ilan Șor, care continuă să derive beneficii financiare de pe urma exploatării respectivelor active ale AIC. Președintele Parlamentului recomandă în acest context ca toți din conducerea AIC să învețe din această experiență „mai puțin plăcută”, dar și să lanseze cât de curând o licitație nouă, îmbunătățind caietul de sarcini și consultând Agenția pentru Contestații în Achiziții. Scopul ultim rămâne aducerea unei companii demne, serioase, din UE, care să preia gestionarea acestor spații comerciale de la Aeroport, astfel încât ele să nu mai stea în buzunarul lui Șor.
Zonadesecuritate.md publică prima parte a unei investigații jurnalistice care demosntrează „Cum propaganda Kremlinului ajunge, prin Tiraspol, în casele tuturor moldovenilor (I)”. Potrivit anchetei jurnalistice, companiile din regiunea transnistreană cât și cele din Federația Rusă folosesc neautorizat canalele și frecvențele, resurse limitate, aflate în proprietatea publică a R. Moldova, căreia îi revine dreptul exclusiv de a reglementa utilizarea lor. Acestea sunt folosite în mare parte pentru retransmiterea programelor radio și canalelor TV propagandistice ale Federației Ruse, dar și pentru difuzarea celor controlate de regimul separatist, care antagonizează R. Moldova, prezentând-o ca pe un dușman. Deși legislația în domeniul audiovizualului interzice retransmiterea emisiunilor cu caracter informativ, militar sau analitic din Rusia, semnalul acestor programe, retransmise prin regiunea transnistreană, ajunge în casele oamenilor de pe întreg teritoriul R. Moldova, inclusiv cel controlat de autoritățile constituționale. Mai mult, în unele cazuri, aceste programe interferează cu cele autorizate pe partea dreaptă a Nistrului, afectându-le activitatea. Astfel, în timp ce autoritățile de la Chișinău strâng din umeri și dau vina pe nerezolvarea conflictului transnistrean, propaganda rusă intră prin ușa din spate, subminând eforturile depuse pentru protejarea spațiului informațional al R. Moldova.
Investigații.md publică acheta jurnalistică „Incineratorul de animale” de la Criuleni, care a devenit o zonă de conflict între viitorii vecini. Unitatea de procesare a subproduselor de origine animală, numită în popor incineratorul de animale, pe care autoritățile urmează să o construiască la distanță de 1500 de metri de orașul Criuleni și la 10 metri de drumul public, trezește îngrijorări în ceea ce privește eventualele riscuri. Unii localnici și deținători de terenuri din proximitatea viitorului incinerator cer identificarea unui alt teren, dar și estimarea mai concretă și corectă a unor posibile efecte nedorite asupra calității aerului și solului. Neînțelegerile au ajuns în instanță, după ce un agricultor s-a plâns că terenurile pe care le deține și în care a investit resurse considerabile vor fi direct afectate, deoarece s-au pomenit exact în epicentrul zonei sanitare, la o azvârlitură de băț de viitoarea unitate de procesare. De altă parte, cu Acordul de mediu la purtător, instituțiile care implementează proiectul dau asigurări că vor fi cu ochii în patru la fiecare etapă și vor utiliza tehnologii dintre cele mai sofisticate pentru ca, arzând resturi nocive, să nu provoace alte deșeuri, poate mai periculoase. Ecologiștii cu care am discutat susțin că proiectul pare unul „presărat cu intenții bune”, doar că locul ales – arealul Nistrului, nu e unul dintre cele mai inspirate. Totodată, aceștia avertizează că cea mai mică deviere în managementul tehnologic ar putea duce la catastrofe ecologice greu de gestionat ulterior.
