Corespondență//Summit la Bruxelles: căutând să adopte un „pact de competitivitate” economică, UE abandonează ecologia
Rezultatul summitului UE de două zile, 17-18 aprilie, încheiat ieri seara la Bruxelles, a dus iar la foarte multe jumătăți de măsuri, care vor trebui rezolvate în luna iunie. Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene au recunoscut necesitatea reducerii decalajelor economice cu Statele Unite sau China. Dar rămân împărțiți pe modalități. Singura măsură lansată: stabilirea unui plan european de economii.
„Pactul verde” fiind finalizat de liderii UE, iată și „ pactul de competitivitate ”. Joi 18 aprilie, cei 27 de șefi de stat și de guvern europeni, reuniți la Bruxelles, au cerut lansarea acestei inițiative pentru a „ reduce decalajele de creștere, productivitate și inovare ” dintre Vechiul Continent și America de Nord sau Asia. Ele oferă astfel o foaie de parcurs pentru următoarea Comisie, al cărei președinte va fi desemnat după alegerile europene din iunie.
Tonul este dat: economia trebuie să fie acum în centrul preocupărilor Uniunii Europene. Lupta împotriva încălzirii globale, care a fost unul dintre reperele mandatului Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei, care este acum candidată pentru succesiunea ei, trebuie să treacă acum în slujba creșterii economice.
Fostul prim-ministru italian, Enrico Letta, care a prezentat liderilor europeni raportul său privind piața internă, a schițat, joi, o imagine alarmantă a unei economii europene, în mare parte rămasă în urma Statelor Unite sau a Chinei. În timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut, din 1993, cu 60 % peste Atlantic și doar 30 % în Europa, abandonul școlar este la rândul său tot atât de îngrijorator.
Dacă cei Douăzeci și șapte sunt de acord să se susțină în spatele unui „pact de competitivitate”, ei sunt, pe de altă parte, mai puțin uniți când vine vorba de a determina ce ar acoperi acest proiect. La problema, în special, de a ști cum să finanțeze tranzițiile verzi și digitale – conform Comisiei, europenii vor trebui să investească 650 miliarde de euro pe an în următorul deceniu – dar și ascensiunea industriei de apărare, or acestea oferă răspunsuri radical diferite.
O uniune a piețelor de capital
Vine apoi ideea relansării economiei printr-un împrumut comun. De zece ani cei Douăzeci și șapte încearcă, fără succes, să finalizeze această uniune a piețelor de capital, care necesită o anumită armonizare a regulilor lor în materie de supraveghere, fiscalitate și chiar faliment. Între Paris și Berlin, în special, diviziunile au împiedicat până acum orice progres .
„Evitați suprabirocratizarea”
Cert este că aproximativ cincisprezece state membre încă rezistă. Unii, precum Luxemburg sau Irlanda, nu doresc să-și transfere puterea de supraveghere financiară unei structuri europene – care ar putea fi Autoritatea Europeană pentru Piețele Financiare (ESMA), cu sediul la Paris. „Trebuie să evităm suprabirocratizarea, suprareglementarea și, de asemenea, supracentralizarea, așa cum recomandă unele state”, a spus prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden. Alte țări, cum ar fi Malta, Cipru și Irlanda, au o viziune vagă asupra a ceea ce seamănă cu o armonizare a impozitării sau a legislației privind falimentul.
Aici, Germania, Olanda și țările nordice refuză un nou împrumut comun, pe modelul planului european de redresare de 750 miliarde de euro lansat pentru a-i ajuta pe europeni să facă față ravagiilor provocate de Covid-19. În schimb, Franța, Italia, Spania, Portugalia și Belgia sunt în favoare.
„ A fost o dezbatere foarte lungă ”, explică Emmanuel Macron. Dar cei douăzeci și șapte au mandatat în cele din urmă Comisiei să le facă o propunere și intenționează să discute din nou despre asta în iunie.
Deciziile finale au fost lăsate pentru summitul din luna iunie.
Pe plan militar și politic, Liderii au subliniat că UE ar trebui să „furnizeze de urgență apărare aeriană Ucrainei și să accelereze și să intensifice livrarea întregii asistențe militare necesare, inclusiv artilerie și rachete”.
Înaintea întâlnirii, câțiva lideri precum cancelarul german Olaf Scholz și prim-ministrul olandez Mark Rutte au declarat că nu se așteptau la noi angajamente concrete la această întâlnire.
Au fost adoptate și noi sancțiuni militare împotriva Iranului.
Liderii, dar în primul rând premierul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron, au cerut de asemenea, iarăși, o încetare a focului în Gaza.
AUTOR:Dan Alexe
