Revista presei: promovarea aderării R. Moldova la UE trebuie să fie proiectul politic al întregii societăți; „Pactul pentru Europa” va alege grâul de neghină
În mod ideal ar fi ca toată clasa politică din Republica Moldova să susțină parcursul european al țării; PAS nu va obține majoritatea parlamentară în 2025 și are nevoie de parteneri pro-europeni pentru a menține cursul occidental al Republicii Moldova și „Pactul pentru Europa”, care va alege grâul de neghină, va arăta societății care partide sunt cu adevărat pro-europene și care nu – sunt printre principalele subiecte din presă trecute în revistă de Victoria Popa.
Radio Chișinău publică opinia comentatorului politic Ion Tăbârță referitor la întrevederea Președintei Maia Sandu cu reprezentanții mai multor partide pro-europene, în cadrul căreia s-a discutat despre consolidarea partidelor pro-europene pentru susținerea și promovarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ion Tăbârță consideră că e nevoie de cel puțin un consens între partidele pro-europene, având în vedere că forțele politice din Republica Moldova sunt divizate de criteriul geo-politic, între pro-europene și pro-ruse, cele din urmă anunțând că vor boicota calea europeană a Republicii Moldova. În opinia comentatorului, în mod ideal ar fi ca toată clasa politică din Republica Moldova să susțină parcursul european al țării, subliniază comentatorul politic Ion Tăbârță, aducând exemplul României, în care a existat un consens național privind integrarea euroatlantică a țării. Potrivit lui Tăbârță, în condițiile în care nu avem un consens la nivelul tuturor partidelor politice, ar fi bine să avem un consens măcar între partidele politice de dreapta, pro-europene sau chiar și cele din centru, ca acestea trecând peste ranchiuna care există între ele, cel puțin în momentul realizării, susținerii acestui referendum să-și unească eforturile și drept finalitate să avem un referendum cu o prezență la vot cât mai mare din partea cetățenilor. Acest proiect european nu este doar al unui partid sau al unui lider politic, el ar trebui să fie proiectul politic al întregii societăți.
Într-o emisiune la TVR Moldova, analistul politic Victor Ciobanu a declarat că PAS nu va obține majoritatea parlamentară în 2025 și are nevoie de parteneri pro-europeni pentru a menține cursul occidental al Republicii Moldova. După sondaje, s-ar putea întâmpla ca PSRM, Grupul ȘOR și comuniștii să formeze o majoritate parlamentară. Potrivit analistului, și aceste partide, dacă ar ajunge la guvernare, ar putea înțelege că nu au altă opțiune decât cea europeană. Victor Ciobanu a mai menționat că ținta nu este alegerile prezidențiale, unde lucrurile sunt clare. Ciobanu susține că principala lovitură se va da la referendumul privind integrarea europeană, care a fost declanșat de PAS fără consolidarea anterioară, care trebuia să precedeze referendumul. Analistul politic a mai spus că întâi ai consens relativ larg la nivelul clasei politice, după aceea ieși cu pieptul deschis la referendum. „Când este pe muchie, lucrurile nu sunt clare și trebuie un supraefort pentru PAS. De aceea, crearea Blocului „Împreună” este binevenită, care poate prelua din pro-europenii indeciși”, a spus Ciobanu.
Într-o emisiune pentru Deschide.md, co-președintele Blocului „Împreună”, primarul de Leova, Alexandru Bujorean, a vorbit despre „Pactul pentru Europa”, care va alege grâul de neghină și va arăta societății care partide sunt cu adevărat pro-europene și care nu. Bujorean a declarat că semnatarul pactului își asumă un angajament public în fața întregii societăți. Primarul de Leova susține că sunt conștienți că vor exista și din cei care vor pune această semnătură, dar nu împărtășesc principiile acestui pact. Potrivit lui Bujorean, dacă nu va exista sinceritate și deschidere, pentru ei și pentru votanții lor acest lucru este fatal. În opinia lui Bujorean, înainte de lansarea pactului, blocul din care face parte a trasat liniile roșii cu privire la cine poate și cine nu poate semna acest document. Aici, în primul rând, este vorba despre partidele care fac parte din Grupul Șor, care nicidecum nu pot fi admise la semnarea unui astfel de document. În rest, Blocul este deschis pentru toate formațiunile. Alexandru Bujorean a subliniat că Blocul „Împreună” nu intenționează să își asume acest pact pentru a acumula capital politic dar a fost înaintat pentru a coagula forțele politice pro-europene.
Europa Liberă informează că delegația Tiraspolului din Comisia Unificată de Control (CUC) a propus instalarea unui nou post de pacificatori pe malul drept al Nistrului, la centrala hidroelectrică de la Dubăsari. De cealaltă parte, Chișinăul insistă că nu sunt necesare structuri suplimentare. Potrivit așa-ziselor autorități de la Tiraspol, personalul centralei ar fi îngrijorat de situația tensionată din regiune, iar o eventuală avariere a barajului hidrocentralei ar crește pericolul de inundare a zonelor dens populate, ceea ce ar duce la „dezastre incalculabile pentru locuitorii acestor zone”, scrie presa din regiunea transnistreană. Delegația Republicii Moldova și-a reiterat poziția că Forțele Mixte de Menținere a Păcii nu necesită structuri suplimentare pentru asigurarea păcii în Zona de Securitate, a adus argumente potrivit cărora posturile în discuție sunt instalate în mod abuziv și a cerut eliminarea acestora, se menționează în comunicatul delegației Chișinăului.
Vizavi de aceasta Moldova 1 publică opinia analistului politic Anatol Țăranu, care susține că prin această acțiune, Tiraspolul urmărește de fapt, să țină sub presiune Chișinăul și să escaladeze situația, pentru a-și realiza propria agendă. În opinia expertului, autoritățile constituționale trebuie să refuze asemenea propuneri. Analistul este de părere că motivul pe care îl invocă angajații Centralei este unul inventat. „Cum ar putea un post instalat la Hidrocentrală, unul suplimentar, să rezolve problema securității la Marea Neagră? E ridicol! Dar pe dânșii nu-i interesează logica propunerilor lor. Ei au nevoie de pretexte să acuze Chișinăul că nu acceptă niște propuneri care ar putea să aducă la o ameliorare a situației în zonă”, a mai adăugat Anatol Țăranu.
JurnalTV publică declarația făcută într-o emisiune a jurnalistei Alina Radu, directoarea publicației „Ziarul de Gardă” despre mass-media de interes public din Republica Moldova, care trebuie să depună acum un efort colosal pentru a-și păstra audiențele, acesta fiind unul dintre pașii importanți în lupta cu dezinformarea. Potrivit jurnalistei, dezinformarea e o pandemie care nu a fost încă calificată, dar există canale de Telegram, pagini pe Internet, conturi pe rețele care sunt exact ca virusul cela necunoscut, periculos care îți afectează nu plămânii, ci creierul.
În aceeași emisiune, președinta Consiliului Audiovizualului, Liliana Vițu, a menționat că nu doar autoritățile din Republica Moldova, dar și cele din UE, sunt depășite de impactul influencerilor și bloggerilor, dar s-au început discuțiile despre reglementarea activității acestora. Potrivit președintei CA, acum nu se mai pune problema că reglementarea ar însemna cenzură. „Acum se discută, ne uităm la urmăritori, veniturile pe care le au, dacă intră în câmpul fiscal. De ce un jurnalist trebuie să plătească taxe, dar cineva din această zonă nu. Faptul că acum se cere ca RM se transpună legislația europeană, de acolo vor veni și anumite reglementări. Nu va trebuie să inventeze statul la nivel național. CA nu mai poate să se limiteze doar la TV și radio”, a spus Vițu.
Jurnal.md scrie că deputații din echipa fugarului Ilan Șor au depus o cerere la CEC prin care solicită anularea rezultatelor alegerilor locale din noiembrie 2023 și organizarea unui nou scrutin. Potrivit deputatului Marina Tauber, cererea se bazează pe hotărârea recentă a Înaltei Curți, care a declarat neconstituționale modificările operate la Codul Electoral. Este vorba despre limitarea participării la alegeri a unor membri ai fostului Partid Șor. Tauber spune că la scrutinul din toamna anului trecut, alegătorii au fost privați de dreptul de a alege o alternativă, iar astfel nu poate fi vorba de alegeri libere și corecte. În contextul acestei solicitări de anulare a scrutinului local, expertul în drept al comunității WatchDog, Alexandru Bot, afirmă că un asemenea scenariu era de așteptat.
Sanatateinfo.md scrie că Spitalul raional din Anenii Noi are un raport de eficiență energetică, iar acum caută bani pentru a-l pune în practică. Clădirea Spitalului raional Anenii Noi are nevoie de reabilitare pentru a reduce consumul de energie termică și electrică. Aceasta este una din concluziile Raportului de audit energetic realizat la spital cu suportul financiar al Uniunii Europene prin intermediul PNUD. Documentul arată că 40 la sută din pierderile de energie termică sunt prin pereți. Spitalul a fost construit în anul 1986 și a fost supus mai multor renovări parțiale prin schimbarea ferestrelor și termoizolarea unui bloc. Experții recomandă și modernizarea sistemului de iluminat pentru reducerea consumului de energie electrică. Între timp, în unele secții au fost schimbate becurile și modul lor de funcționare. Aceasta a redus factura de curent cu aproape 20 la sută. Și centrala termică arată ca un muzeu. Construită acum 40 de ani, aceasta cu greu mai face față actualor cerințe ale spitalului, iar o parte din căldură se pierde pe traseu. Astăzi spitalul construiește o centrală termică nouă care va reduce de aproape trei ori consumul de gaze.
