Revista presei internaționale: Parlamentul Georgiei adoptă proiectul legii „agenților străini” în a doua lectură; 20 de ani de la marea extindere a UE
Presa internațională continuă să urmărească evoluția războiului din Ucraina, comentând situația de pe linia frontului din estul țării. Mai multe publicații scriu despre încercările Rusiei de a destabiliza situația politică din Georgia unde Parlamentul a adoptat în a doua lectură proiectul de lege care obligă organizațiile non-guvernamentale finanțate din străinătate să se înregistreze ca agenți străini. Cum a fost marcată împlinirea a 20 de ani de la marea extindere a Uniunii Europene, dar și ziua muncii în Europa? – sunt întrebări la care răspund ziarele, răsfoite de Lidia Petrenco.
În timp ce Ucraina așteaptă sprijinul militar promis de aliați, armata rusă reușește să înainteze în fiecare săptămână cu câte un kilometru pe linia frontului din regiunea Donețk, transmite Kyivindependent. Intenția lor este să se apropie de principalele noduri de tranzit și, prin urmare, să pună în dificultate apărarea ucraineană, precizează publicația. Potrivit CNN, Rusia își concentrează atacurile și resursele militare în trei direcții, în încercarea de a străpunge linia frontului din estul Ucrainei. Pe fondul bombardamentelor devastatoare rusești, Newsweek scrie că Ucraina ar putea folosi mult așteptatele avioane de luptă americane F-16 după Paștele Ortodox sărbătorit în acest an pe 5 mai. Publicația precizează că aeronavele urmează să fie livrate de câteva țări occidentale, între care se numără Danemarca, Țările de Jos, Norvegia și Belgia.
Presa străină continuă să urmărească tulburările de stradă din Georgia. Interpressnews scrie că Parlamentul țării a adoptat în a doua lectură proiectul de lege care obligă organizațiile non-guvernamentale finanțate din străinătate să se înregistreze ca agenți străini. Și asta în pofida protestelor de amploare din capitala Tbilisi, care continuă de două săptămâni. Proiectul a fost inițiat de partidul pro-rus Visul Georgian, aflat la guvernare și e menit să oprească parcursul pro-european al statului, notează Interpressnews. The Wall Street Journal scrie că legea e văzută ca un truc rusesc pentru a slăbi legăturile tot mai puternice dintre fostul stat sovietic și Europa. Publicația citează oponenți ai guvernului, potrivit cărora aceasta este cea mai recentă încercare a Rusiei de a-i impune unui fost stat sovietic propriile standarde, parlamentul de la Moscova adoptând o lege asemănătoare cu mai bine de 10 ani în urmă pentru a suprima libertatea de exprimare. Politico notează că folosirea forței de către poliție sporește temerile cu privire la restricțiile impuse societății civile într-o țară candidată la aderare la UE. Publicația locală Georgiatoday atrage atenția că șeful diplomației europene, Josep Borrell, a criticat legea adoptată de parlamentul de la Tbilisi tocmai în ziua de întâi mai, când Uniunea Europeană marca împlinirea a 20 de ani de la marea extindere care a avut loc în 2004.
Pe de altă parte, premierul georgian Irakli Kobakhidze a acuzat opoziția și donatorii străini de instigare la violență în timpul manifestațiilor de stradă, scrie Civil. El a spus că legea agenților străini este necesară pentru a combate „propaganda împotriva drogurilor, propaganda LGBTQ+ sau atacurile asupra Bisericii Ortodoxe, transmite aceeași publicație.
Președintele georgian, Salome Zourabichvili, care se opune proiectului de lege, însă are doar puteri ceremoniale, le-a spus protestatarilor într-un videoclip postat pe rețelele de socializare să manifeste reținere, transmite Euronews. Adevărata sarcină, a spus ea, este înlăturarea actualei guvernări în cadrul alegerilor parlamentare din octombrie, precizează postul paneuropean de televiziune.
UE a sărbătorit miercuri cea de-a 20-a aniversare a celei mai mari extinderi din istoria sa, cunoscută sub numele de „Big Bang”, notează Euronews. Zece noi țări s-au alăturat blocului pe 1 mai 2004. Aproape toate erau din Europa de Est, precizează postul paneuropean de televiziune. Integrarea Ciprului, Cehiei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Slovaciei Sloveniei și țărilor baltice a dus la creșterea numărului statelor membre de la 15 la 25. Populația blocului comunitar a crescut în același timp cu aproape 75 de milioane de oameni, iar țările care au aderat la UE în acel an s-au bucurat de atunci de o creștere economică substanțială, notează Euronews. De la extinderea din 2004, în UE au apărut aproximativ 26 de milioane de locuri de muncă, șase milioane dintre care au fost create în cele 10 noi țări ale UE, precizează Euronews. Euractiv observă că aceste țări au avut o creștere economică impresionantă, inclusiv noi oportunități de a face comerț. Potrivit publicației, din 2004, cea mai mare parte a UE10 și-a dublat PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare. Decalajul de venituri dintre UE10 și membrii existenți s-a redus, iar comerțul cu noii membri a crescut dramatic. În ciuda progresului economic uriaș, există lacune persistente în furnizarea de asistență medicală, atrage atenția Euractiv. Potrivit sursei, cheltuielile medii ale UE pentru asistența medicală sunt de aproximativ 11% din PIB, dar cifrele în aproape toată UE10 au fost mult mai mici, cu 6,5% în Polonia și 6,3% în România, potrivit datelor Eurostat 2020.
Șeful diplomției europene, Josep Borrell a remarcat, citat de Interfax.ua, că a fost cel mai mare val de extindere al UE, care a reunit continentul în dorința de a asigura libertatea, pacea, stabilitatea și prosperitatea tuturor oamenilor. „Totuși, munca noastră de reunificare a continentului nu este completă. O știam înainte de 2022 și o știm și mai mult astăzi, odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În ultimii ani milioane de europeni și-au arătat dorința și speranța de a se alătura Proiectului UE. Țările din Balcanii de Vest, Turcia, Ucraina, Moldova și Georgia au o oportunitate istorică de a-și lega puternic viitorul de Uniunea Europeană, ” a spus Înaltul Reprezentant al UE, citat de interfax.ua.
Presa străină descrie mitingurile de amploare care au vut loc în Franța în contextul zilei internaționale a muncii. Peste 200.000 de manifestanți, au demonstrat în stradă pentru pace și pentru creșterea salariilor, relatează Le Monde. Potrvit publicației, au avut loc confruntări cu forțele de ordine, fiind răniți mai mulți polițiști, peste 40 de manifestanți fiind arestați. Le parisien scrie tulburările au fost provocate de forțe politice ultra-radicale de stânga. Totuși, numărul participanților la miting a fost mai mic decât anul trecut, când mobilizarea împotriva reformei pensiilor a scos în stradă cel puțin 800.000 de participanți, Le parisien.
