Revista presei internaționale: Marea Britanie anunță un pachet-record de ajutor militar pentru Ucraina; Un nou caz de spionaj descoperit în Germania
Presa internațională relatează despre măsurile pe care le iau țările membre ale Uniunii Europene pentru a sprijini Ucraina împotriva agresiunii ruse, inclusiv prin impunerea unor sancțiuni Iranului care produce drone și rachete folosite de armata rusă. Mai multe publicații acordă atenție unui nou caz de spionaj descoperit în Germania, unde câțiva suspecți acționau în favoarea Chinei. Țările Uniunii Europene iau măsuri și împotriva produselor fabricate prin muncă forțată, a cărei amploare continuă să crească neîncetat în special în Asia. Cu un rezumat al celor mai importante articole dedicate acestor subiecte de presa străină, vine Lidia Petrenco.
Uniunea Europeană se mobilizează pentru a sprijini și mai mult Ucraina în fața agresiunii militare ruse, titrează DPA. Miniștrii de externe și ai apărării din țările blocului comunitar au abordat luni noi măsuri de susținere, inclusiv după aprobarea în Congresul american a unei asistențe de peste 60 de miliarde de euro pentru Kiev, notează agenția de presă. ''Dacă Europa are ambiția de a gestiona conflictul de pe continentul său, acum este momentul să demonstreze acest lucru'', a subliniat noua șefă a diplomației letone, Baiba Braze.
Marea Britanie anunță cel mai mare pachet de ajutor militar pentru Ucraina, titrează Unian. Potrivit unui comunicat al guvernului britanic, prim-ministrul Rishi Sunak va anunța cel mai mare pachet de ajutor militar acordat Ucrainei în timpul vizitei sale în Polonia programată pentru ziua de marți. Șeful executivului britanic ar urma să anunțe un spor de 500 de milioane de lire sterline pentru Ucraina și cea mai mare furnizare de muniții vitale, inclusiv aproximativ 400 de vehicule, 1.600 de muniții și 4 milioane de cartușe de muniție, se spune în comunicat. Rishi Sunak are programată o întrevedere cu premierul polonez Donald Tusk pentru a discuta despre aprofundarea relațiilor dintre Regatul Unit și Polonia, totdată urmând să poarte discuții cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Varșovia, privind securitatea europeană și sprijinul acordat Ucrainei. Premierul va călători în Polonia și Germania pentru a consolida securitatea, relațiile comerciale și diplomatice cu aliații cheie europeni, mai anunță guvernul britanic.
Presa greacă, dar și cea ucraineană relatează că guvernul elen a decis să ofere Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot. Grecia ar putea transfera sistemul de apărare aeriană Patriot Pac 3 în Ucraina sub „garanții” de securitate și compensații financiare din partea Statelor Unite, transmite Pronews, citând surse guvernamentale. Se observă că un sistem va fi transferat și se ia în considerare posibilitatea transferului unui al doilea. Surse guvernamentale susțin că SUA au oferit Greciei „garanții” de securitate împotriva amenințării turcești atâta timp cât durează transferul Patriot, fără a preciza care sunt acele „garanții”.
Țările UE au convenit să aplice noi sancțiuni împotriva Iranului pentru a reduce producția de drone și rachete a acestuia, folosite împotriva Israelului, dar și în războiul din Ucraina, relatează Euronews. Sancțiunile sunt menite să reducă exporturile de componente fabricate în UE și utilizate în producția de drone și rachete balistice, precizează postul paneuropean de televiziune. Într-un alt articol, Euronews povestește cum sunt folosite dronele Shahed „kamikaze” ale Iranului în Ucraina. „Dacă un Shahed lovește o clădire veche unde sunt mulți oameni, o va distruge total”, a declarat pentru Euronews, purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene.
SUA vizează băncile chineze care sprijină efortul de război al Rusiei, titrează The Wall Street Jounal. Comerțul cu dublă utilizare a Beijingului a ajutat Moscova să-și reconstruiască mașina de război, explică publicația. SUA elaborează sancțiuni care amenință să excludă unele bănci chineze din sistemul financiar global, înarmandu-l pe cel mai înalt reprezentant al Washingtonului cu o pârghie diplomatică despre care oficialii speră că va opri sprijinul comercial al Beijingului pentru producția militară a Rusiei, remarcă WSJ. Publicația amintește că marți secretarul de stat Antony Blinken se îndreaptă la Beijing, întrebându-se dacă această pârghie de constrângere financiară pe care o pot întrebuința SUA față de China, ar putea afecta comerțul complex și în plină dezvoltare dintre Beijing și Moscova, care a permis Kremlinului să reconstruiască o armată grav afectată în mai bine de doi ani de lupte în Ucraina.
Cheltuielile militare mondiale au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, înregistrâd o creștere medie de aproape 7%, notează Radio France Internationale. Statele Unite, China, Rusia, India și Arabia Saudită sunt țările care au investit cel mai mult în sectorul militar în 2023, precizează publicația. Cheltuielile militare ar urma să crească în continuare deoarece războiul din Ucraina nu s-a încheiat, iar în Orientul Apropiat și în Asia, tensiunile continuă să persiste, conchde RFI.
Germania a arestat trei persoane suspectate de spionaj pentru statul chinez, titrează publicațiile intrenaționale. The New York Times scrie că luni au fost arestați trei cetățeni germani, suspectați că au colaborat cu serviciile secrete chineze pentru a le facilita accesul la tehnologie care ar putea fi folosită în scopuri militare, contribuind la consolidarea marinei chineze. Arestările au loc într-un moment dificil pentru guvernul german, observă New York Times, amintind că șeful executivului de la Berlin, Olaf Scholz, a petrecut recent trei zile în China, unde a semnat mai multe acorduri comerciale bilaterale. Bloomberg amintește că este al doilea caz de spionaj care iese la iveală în Germania în ultimele zile, după ce două persoane cu cetățenie dublă, germană și rusă, au fost arestate săptămâna trecută fiind acuzate de spionaj în favoarea Rusiei și de apartenență la un grup terorist care planifică acte de sabotaj.
Atenția presei internaționale se îndreaptă și în Austria, unde 4 persoane au fost reținute pentru suspiciunea de încălcare a legii care interzice simbolurile nazismului. Deutcshe Welle relatează că poliția austriacă a arestat două cupluri de tineri din Bavaria care au depus trandafiri albi la casa natală a lui Adolf Hitler, la aniversarea zilei sale de naștere. Forțele de ordine au intervenit când au văzut o femeie din grup a făcut un salut nazist. Femeia s-a justificat explicând că a făcut o glumă, însă poliția care i-a inspectat telefonul a găsit mesaje pe chat cu tematică nazistă, precizează DW.
Mai multe publicații străine descriu consecințele inundațiilor provocate de ploile abundente care au afectat zilele trecute sudul Chinei. Potrivit agenției de presă Xinhua, autoritățile chineze au evacuat peste 100.000 de persoane din cea mai populată provincie a țării. Patru persoane și-au pierdut viața, în timp ce 10 au fost date dispărute, precizează agenția de presă.
Iar Euractiv relatează despre adoptarea legii care interzice vânzarea pe piața UE a produselor fabricate prin muncă forțată. Publicația aduce exemplul Turkmenistanului, care este al 10-lea cel mai mare producător de bumbac din lume și unul dintre cele mai închise și represive regimuri care, potrivit Euractiv, rareori atrage atenția presei. Publicația subliniază că în fiecare an, în timpul sezonului de recoltare a bumbacului care durează din august până în decembrie, guvernul de la Așhabad obligă zeci de mii de lucrători din sectorul public și privat să culeagă bumbac. Astăzi, pe tot globul, 28 de milioane de oameni sunt prinși în mâinile traficanților de ființe umane, sau uneori a statelor, care îi forțează să muncească pentru un salariu mic sau fără nicio remunerare. 12% dintre ei sunt copii. Euractiv menționează că Organizația Internațională a Muncii estimează că munca forțată generează profituri ilegale în valoare de peste 200 de miliarde EUR pe an - cu 37% mai mult față de cele înregistrate în urmă cu 10 ani.
