Revista presei internaționale: Până la sfârșitul săptămânii în Ucraina ar putea fi livrate primele loturi de armament din ajutorul SUA; Noi acuzații de spionaj în Parlamentul European
Ce impact asupra situației de pe front va avea noul ajutor de 61 de miliarde de dolari acordat de Statele Unite pentru înarmarea Ucrainei? E una dintre întrebările la care caută răspuns mai multe publicații internaționale. Ce măsuri iau europarlamentarii împotriva actelor de spionaj descoperite pe teritoriul Uniunii Europene și care sunt îngrijorările acestora înaintea alegerilor pentru legislativul european? – sunt alte întrebări la care răspunde presa internațională. Publicațiile franceze scriu despre pregătirile inovatoare ale autorităților de la Paris pentru Jocurile Olimpice pe care le vor găzdui în vară, iar presa elenă descrie un fenomen natural de excepție înregistrat în sudul Greciei. Cu detalii vine Lidia Petrenco.
Ce ar putea însemna pentru Ucraina ajutorul de 61 de miliarde de dolari acordat de SUA? E întrebarea la caută răspuns BBC, după ce senatul american a reușit să adopte noaptea trecută pachetele de ajutor militar pentru Ucraina, Israel și Taiwan, care ar urma să fie semnate acum de președintele Joe Biden. Agenția britanică de presă menționează că aflată într-o situație critică, în scurt timp armata ucraineană își va putea suplini stocurile cu sisteme de apărare aeriană, rachete cu rază medie și lungă de acțiune, precum și cu obuze de artilerie. Respingerea atacurilor aeriene este vitală pentru protecția orașelor și a infrastructurii critice, cum ar fi centralele energetice, constată BBC.
Senatul adoptă pachetele de sprijin pentru Ucraina și Israel după o dezbatere de luni de zile, titrează The Washington Post. O majoritate bipartizană din Senat a susținut votul Camerei reprezentanților pentru a răspunde chemării istoriei în acest moment critic, se spune în declarația președintelui american Joe Biden, citată Washington Post. În decursul zilei de astăzi, liderul de la Casa Albă urmează să semneze proiectele, pentru ca livrările de armament în Ucraina să poată începe chiar în această săptămână, se precizează în declarația publicată de Casa Albă.
Un pachet amplu de ajutor extern a trecut cu ușurință de Congresul SUA marți târziu, după luni de întârziere, deschizând calea pentru miliarde de dolari în finanțare proaspătă a Ucrainei, pe fondul avansurilor din partea forței de invazie a Rusiei și al penuriei de provizii militare din Kiev, notează Reuters. Administrația lui Biden pregătește deja un pachet de ajutor militar de 1 miliard de dolari pentru Ucraina, primul care provine din proiectul de lege, au declarat doi oficiali americani pentru Reuters. Acesta include vehicule, muniție de apărare antiaeriană Stinger, muniție suplimentară pentru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate, muniție de artilerie de 155 milimetri, muniție antitanc TOW și Javelin și alte arme care pot fi folosite imediat pe câmpul de luptă, precizează agenția de presă. Afluxul de arme ar trebui să îmbunătățească șansele Kievului de a evita o avansare majoră în est a invadatorilor ruși, deși ar fi fost mai util dacă ajutorul ar fi fost acordat mai aproape de momentul în care Biden l-a solicitat anul trecut, au spus analiștii solicitați de Reuters.
Ucraina își ține respirația în timp ce SUA se pregătesc să aprobe ajutorul militar de 60 de miliarde de dolari, titrează CNN în timp ce subiectul e dezbătut în Senat. Lista de dorințe a Ucrainei nu este un secret. În partea de sus: obuze de artilerie și sisteme de apărare aeriană, notează publicația, precizând că de luni de zile, soldații ucraineni de pe linia frontului au vorbit că au fost puternic depășiți de forțele ruse. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că raportul este de 10 la unu în favoarea Rusiei.
Marea Britanie anunță o creștere a apărării de 75 de miliarde de lire sterline și îndeamnă Europa să-i urmeze exemplul, titrează Politico. Iar The Independent precizează că Marea Britanie va cheltui 2,5% din PIB pentru apărare până în 2030. La o conferință de presă ținută alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul britanic Rishi Sunak a avertizat că lumea este „cea mai periculoasă de la sfârșitul Războiului Rece” și s-a angajat să pună industria de apărare a Marii Britanii „pe picior de război”. Boris Johnson a fost cel care a promis pentru prima dată în 2022 că Marea Britanie va cheltui 2,5% din PIB pentru apărare până la sfârșitul acestui deceniu, amintește The Independent. Dar economistul Torsten Bell, directorul executiv al think tank-ului Resolution Foundation, a spus că promisiunea a fost „mult mai ușor de anunțat decât de îndeplinit”, observă aceeași publicație.
Între timp, presa internațională reflectă pe larg noile acuzații de spionaj care se atestă în Uniunea Europeană. Membrii Parlamentului European au reacționat cu furie după ce au fost descoperite acte de spionaj chiar în interiorul legislativului de la Strasbourg, transmite Euronews. Publicația Frankfurter allgemeine relatează că un angajat al politicianului Alternativei pentru Germania, Maximilian Kra, a fost arestat, fiind acuzat de Parchetului Federal „că a acționat ca agent al unui serviciu secret străin într-o problemă deosebit de gravă”, acesta fiind membru al serviciului secret chinez. Potrivit unei investigații realizate de ZEIT, inculpatul, originar din China, acum deține cetățenia germană și a fost implicat inițial în activități antreprenoriale după ce a studiat în Germania. Ulterior a intrat în echipa lui Maximilian Kra din Parlamentul European în 2019, în calitate de asistent. Se presupune că acesta a fost recrutat de autoritățile de la Beijing după ce a însoțit un politician AfD într-o călătorie în China. Welt notează că Maximilian Kra este principalul candidat al partidului de extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania, la alegerile europene din iunie.
Ascensiunea extremei drepte îi ține pe parlamentarii UE treji chiar și noaptea, titrează Politico. O potențială preluare a puterii de către partidele de extremă-dreapta este cea mai mare amenințare pentru viitorul Europei, arată un sondaj realizat de POLITICO în rândul europarlamentarilor. Marea majoritate a acestora consideră că schimbarea spre dreapta a Europei și ascensiunea populismului sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă continentul, observă publicația. Schimbările climatice și războiul Rusiei împotriva Ucrainei la fel se numără printre cele mai importante probleme umbrindu-le pe cele tradiționale, cum ar fi migrația sau starea economiei blocului comunitar, constată Politico.
În atenția mai multor publicații sunt și pregătirile pe care le face Franța pentru a găzdui Jocurile Olimpice de vară, care vor începe la sfârșitul lunii iulie. Euractiv notează că Parisul se adaptează schimbărilor climatice pentru a permite desfășurarea evenimentului global în condiții optime. Una dintre inovațiile majore în satul olimpic va fi lipsa aerului condiționat în clădiri. În schimb, vor fi instalate peste 8.000 de ventilatoare și podele reversibile, capabile să mențină căldura vara și frigul iarna, precizează Euractiv. Potrivit Le Figaro, cu trei luni înainte de începerea probelor olimpice, autoritățile iau măsuri pentru a depolua apa din râul Sena și a o face accesibilă pentru înot. Marți a fost inaugurată o noua stație de depoluare a apelor pluviale din canalele care se scurg în râul principal al Parisului.
Publicațiile străine descriu un rar fenomen natural înregistrat în Grecia. Marți, capitala Atena și părțile de sud ale țării au fost învăluite într-un mare nor de praf saharian cu nuanțe de galben și portocaliu, creând o atmosferă spectaculoasă, relatează Ekatimerini. Totuși, concentrația mare de particule de praf a afectat majoritatea persoanelor cu probleme respiratorii, subliniază publicația citând autoritățile locale. Potrivit Serviciului Național de Meteorologie, praful va începe să se retragă azi în prima parte a zilei urmând să dispară în mare parte deja la prânz, mai scrie publicația elenă Ekatimerini.
Un studiu realizat de o universitate din China relevă motivele care au dus la scăderea numărului de căsătorii înregistrate, dar și a natalități în China, relatează EFE. Astfel, costul ridicat al căsătoriei, adăugat la alți factori sociali, contribuie la scăderea ratei fertilității din țară, constată cercetătorii de la Universitatea Renmin. Potrivit acestora, costul mediu al unei nunți se ridică la 330.400 RMB, adică în jur de 45 000 USD, o cifră care depășește de opt ori venitul național pe cap de locuitor din 2023. Peste 60% dintre repondenți au spus că presiunea economică asociată căsătoriei este foarte mare. Doar 30% dintre cei chestionați au citat creșterea copiilor ca motivație principală pentru căsătorie. Căsătoriile înregistrate în China au înregistrat o creștere semnificativă în 2023, inversând o tendință descendentă care durase aproape un deceniu, remarcă EFE.
