O samă de cuvinte// „Gagiu” și „gagică” și alte „curiozități argotice”
Într-un foarte interesant și recent articol publicat în rubrica sa lingvistică din «Dilema» (joi, 25 aprilie 2024) și intitulat „Curiozități argotice”, Rodica Zafiu face o scurtă istorie a termenilor intrați în lexicul fundamental al limbii române vorbite (alături de „mișto”, „nasol” etc.) care sunt atotprezentele: „gagiu” și „gagică”...
Cuvintele lipsesc în Republica Moldova, în afara argoului unor tineri care au făcut ani de școală prin România, în schimb este foarte interesant că au intrat, încă din sec. XIX, în argoul francez, mai ales în cel din Paris și Marsilia, în acest din urmă oraș fiind folosiți și astăzi. Un gadjè este acolo oricine nu e gitan, tzigane.
La fel, foarte interesant în argoul pegrei pariziene așa cum e folosit de scriitorul de romane polițiste care folosea pseudonimul San-Antonio, este apoi numărul mare de termeni țigănești, din dialectul căldărarilor (kalderash), termeni aduși acolo de țigani din România sau Balcani înainte de al Doilea Război Mondial.
Astfel:
surin = cuțit (șuriu, cum se spune în România în mahalale)
suriner = a înjunghia
berge = an, anul astronomic sau de vârstă (berș în dialectul căldărarilor); Kîki berș si tu? (Câți ani ai?) devine în franceza lui San-Antonio: T’as combien de berges? (Câți ani ai?)
une femme choucarde = o femeie șucară, frumoasă / choucard = șucar
chouraver = a fura, de la cioravel, a ciordi, a fura (nepricepând originea țigănească a verbului chouraver, franceza literară îl scrie chou-raver, ca și cum ar proveni, absurd, de la numele a două legume - dintre care unul e varza, “chou”).
Iar de multe ori un nume țigănesc poate rămâne chiar și după ce populația care îl folosea a plecat, la fel cum aflăm din povestirile lui Isaac Babel că în Odessa cartierul evreiesc încă se numea în vremea lui... Moldovanka.
CODA despre originea lui pattern:
Adaug aici câteva vorbe despre o contestata remarcă de-a mea în legătură cu etimologia termenului englezesc de pattern, pentru care propun (nu sunt singurul) ca origine țigănescul patrin.
Engleza are un oarecare număr de termeni colocviali din țigănește. Cel mai cunoscut este pal (amic, prieten apropiat), din țigănescul pral (frate). Pentru pattern, dicționarele cele mai respectabile nu dau decât varianta care îl face să descindă din franco-latinescul medieval patronus: patronul, sau modelul, care iți servește la ceva.
E indiscutabil ca o parte din sens vine de acolo. Lingviștii care s-au ocupat, însă, în sec. al XIX-lea de felul în care argoul britanic fusese penetrat, ca și cel românesc sau cel francez, de țigănisme, nu au putut să nu remarce țiganismul patrin: frunze, sau mănunchi de frunze sau crengi, pe care țiganii (Romanies) și le lăsau în urmă ca semne pentru alți țigani nomazi ce ar veni după ei.
Uluitorul personaj care a fost misionarul George Borrow era convins ca modernul pattern e născut dintr-o fuzionare a lui patronus cu patrin țigănesc. George Borrow, un aventurier mistic, a distribuit ilegal biblii protestante țiganilor din Spania ultracatolica și ostilă Angliei și a publicat multe lucrări de lingvistică țigăneasca, inclusiv gramatici și un dicționar.
Omul care a scris halucinanta The Bible în Spain expune în dicționarul sau țigănesc Romano lavo lil http://www.gutenberg.org/dirs/etext01/rmlav10h.htm
teoria potrivit căreia pattern vine de la țigănescul patrin : Patrin – A Gypsy trail; handfuls of leaves or grass cast by the Gypsies on the road, to denote to those behind the way which they have taken.
Și asta, luată direct de la un țigan : „You ask me what are patrins. Patrin is the name of the signs by which the Gypsies who go before show the road they have taken to those who follow behind. We flings handfuls of grass down at the head of the road we takes, or we makes with the finger a cross-mark on the ground, we sticks up branches of trees by the side the hedge. But the true patrin is handfuls of leaves flung down; for patrin or patten in old Roman language means the leaf of a tree”.
AUTOR: Dan Alexe
